CCR a respins toate contestaţiile privind alegerile prezidenţiale desfăşurate în diaspora
0Curtea Constituţională a respins, miercuri, toate cele 12 contestaţii în care se solicita anularea primului tur al alegerilor prezidenţiale, fiind reclamat modul în care s-a desfăşurat scrutinul în diaspora. Dintre cele 12 contestaţii, singura legală a fost cea a lui Gheorghe Funar.
Cele 12 sesizări au fost înregistrate la Curtea Constituţională începând de luni, după încheierea primului tur al alegerilor prezidenţiale.
Surse oficiale au declarat, pentru Mediafax, că printre cei care au cerut CCR să anuleze rezultatele primului tur de scrutin sunt Gheorghe Funar, care a candidat ca independent la alegerile din 2 noiembrie, Diana Fanea, Dragoş Nicolae Şaramet şi Irina Drăgan. Aceştia au reclamat modul în care s-a desfăşurat scrutinul la secţiile de votare din străinătate, neregulile, dar şi scandalurile care au însoţit alegerile prezidenţiale.
Preşedintele Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, a declarat, marţi, că legea spune că pot face astfel de contestaţii numai cei care au candidat în alegeri sau partidele care au propus candidaţi, însă vor fi analizate toate sesizările care au ajuns la CC, majoritatea fiind "transmise pe net".
Întrebat dacă se poate dovedi o eventuală fraudă la alegeri, care să poată duce la o decizie de anulare a scrutinului din 2 noiembrie, Augustin Zegrean a spus că, la judecată, nu judecătorul trebuie să administreze probe, ci cel care face o susţinere trebuie să vină cu dovezi.
"Faptul că se spune la televizor, în presă sau pe stradă că s-au fraudat (alegerile prezidenţiale, n.r.), asta auzim de fiecare dată. Unii dintre candidaţi chiar au anunţat dinainte că e fraudă", a spus Augustin Zegrean.
Potrivit prevederilor legale, cererea de anulare a alegerilor se poate face de partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale reprezentate în Consiliul Minorităţilor Naţionale şi de candidaţii care au participat la alegeri, în termen de cel mult trei zile de la închiderea votării. Cererea trebuie motivată şi însoţită de dovezile pe care se întemeiază.
Curtea Constituţională anulează alegerile în cazul în care votarea şi stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului sau ordinea candidaţilor care pot participa la al doilea tur de scrutin. În această situaţie, Curtea va dispune repetarea turului de scrutin în a doua duminică de la data anulării alegerilor.
Contestaţiile trebuie soluţionate până vineri, 7 noiembrie, când, conform calendarului electoral, trebuie anunţate şi validate de către CC rezultatele primului tur.
Victor Ponta, candidatul alianţei PSD-UNPR-PC, a obţinut 40,44% din voturi în primul tur al alegerilor prezidenţiale, urmat de Klaus Iohannis (ACL), pentru care au votat 30,37% dintre alegători, şi de Călin Popescu Tăriceanu - 5,36%, conform rezultatelor finale, provizorii, anunţate marţi de Biroul Electoral Central.
Citeşte şi:
Klaus Iohannis a pierdut alegerile
Klaus Iohannis a cules ce a semănat. După o campanie dominată de indolenţă în acţiuni, de aroganţă comunicaţională şi mesianism personal bazat pe un mit creat la Sibiu, neamţul nostru a reuşit să piardă din primul tur. Soarta s-a dovedit de multe ori generoasă şi chiar şi acum îi mai oferă o şansă în turul doi. Dar dacă Victor Ponta va fi preşedinte peste două săptămâni, acest fapt i se va putea imputa, în cea mai mare măsură, lui Klaus Iohannis.
Există „macro-campania”, bătălia la vedere. Atîta cîtă e. Toată lumea îşi dă seama că nu e o întrecere cinstită, pe doctrine, proiecte şi profesionalism. E un simplu caft de cartier. Niciodată nu s-a coborît atît de jos în materie de „proceduri” electorale.
Rezultate alegeri prezidenţiale 2014. Conform rezultatelor parţiale anunţate de BEC la ora 11.00, până la ora 10.20 au fost centralizate 98,30% din procesele verbale. Victor Ponta a obţinut 40,33% din voturi, urmat de candidatul ACL, Klaus Iohannis, cu 30,44%