"Căpitanul" comemorat pe fugă

Ceremonia de la troiţa din pădurea Tâncăbeşti a fost scurtată din cauza ploii. Peste 60 de legionari au cântat ieri, la marginea pădurii Tâncăbeşti, „Garda, Căpitanul şi Arhanghelul din Cer”, la comemorarea a 70 de ani de la moartea lui Codreanu.

Primii care au ajuns, ieri, la comemorarea a 70 de ani de la uciderea „Căpitanului” Zelea Codreanu au fost cei de la Partidul Pentru Patrie (PPP), gruparea cu cei mai mulţi legionari în viaţă. Un autobuz cu aproximativ 60 de persoane care au „peste 400 de ani de puşcărie în închisorile comuniste”, cum calculează unul dintre pasageri.

Au plătit 14 lei pentru transport, ca să participe la parastasul lui Corneliu Zelea Codreanu, fostul lider al „Gărzii de Fier”. Pe o ploaie rece transformată în lapoviţă, legionarii au ascultat slujba religioasă oficiată de patru preoţi care au intonat, la final, împreună cu enoriaşii, imnul legionar. După ce s-a încheiat şi parastasul, locul din faţa crucii a fost ocupat de „Nicadori” - membri ai unei alte asociaţii de legionari. Ei se află în conflict cu PPP-ul fiindcă îl contestă pe Horia Sima, succesorul lui Zelea Codreanu la conducerea mişcării legionare.

Gheorghe Grecu, 96 de ani, este probabil cel mai faimos dintre participanţi – s-a înscris în mişcarea legionară încă de la începutul acesteia şi s-a ocupat chiar de organizarea „frăţiilor de cruce”, adică a cuiburilor legionare, cum erau denumite în structura Gărzii. A făcut parte din Consiliul de Onoare al Gărzii care l-a judecat şi declarat trădător pe Mihai Stelescu, un legionar acuzat că ar fi vrut să-l elimine pe Codreanu.

Peste doi ani, Stelescu avea să fie executat de un comando de 10 „camarazi”. „Am convingerea că ceea ce a dorit Căpitanul, redobândirea demnităţii spirituale, a naţiei se va produce cândva”, spune bătrânul legionar Constantin Grecu,  în timp ce prin spatele grupului, pe DN1 trece în goană o coloană oficială ce transportă spre cursa de Bruxelles a Tarom o delegaţie oficială.

Ucis de jandarmi

Corneliu Zelea Codreanu, liderul mişcării legionare, este cel care a înfiinţat, în 1927, gruparea fascistă „Garda de Fier”, centrată pe religie, dar care  accepta asasinatul politic. În 1924, Codreanu l-a ucis pe prefectul poliţiei din  Iaşi, Constantin Manciu.
În 1933, a instigat la uciderea premierului I. G. Duca, lichidat ulterior pe peronul gării din Sinaia.

După transformarea grupării în partid şi obţinerea a 15,6 procente la alegerile din 1937, regele Carol al II-lea decide lichidarea mişcării. Pe 29 noiembrie 1938, în timpul transferării lui Zelea Codreanu şi a altor 13 legionari, de la închisoarea Râmnicu Sărat la Jilava, aceştia sunt ucişi de jandarmi în pădurea de la Tâncăbeşti.

Pentru a se răzbuna, legionarii vor declanşa un val de crime, căruia îi cad victime premierul Armand Călinescu şi istoricul Nicolae Iorga, doi dintre cei mai vocali denunţători ai pericolului legionar.