Băsescu vrea reexaminarea Legii ANI

Preşedintele Traian Băsescu a solicitat, miercuri, Parlamentului, reexaminarea Legii ANI. Băsescu a propus ca declaraţia de avere publică şi cea confidenţială să coincidă, mai puţin datele personale şi inclusiv declaraţiile candidaţilor la demnităţi publice să fie date publicităţii.

De asemenea, şeful statului mai propune:

- termenul pentru care ANI verifică persoanele care părăsesc funcţiile publice să fie de trei ani, aşa cum prevedea legea anterioară, şi nu de un an;

- demnitarii să declare dacă şi soţul, copiii majori sau părinţii sau socrii lor au derulat sau derulează, direct sau prin intermediul vreunei societăţi comerciale la care sunt asociaţi ori acţionari, contracte finanţate din bani publici.

- "Cât priveşte declaraţiile de avere şi de interese depuse anterior intrării în vigoare a prezentei legi, apreciem că ele ar trebui să rămână publice", precizează comunicatul.

Preşedintele Traian Băsescu a anunţat, pe 13 mai,  într-o conferinţă de presă, că va refuza promulgarea Legii ANI dacă va constata că "s-au făcut excese" în diminuarea capacităţii Agenţiei de a răspunde raţiunii pentru care ea a fost creată, anunţa Mediafax.

"Nu voi promulga o lege care este în afara a ceea ce ar fi putut să se facă ţinându-se cont şi de observaţiile Curţii Constituţionale. Daca s-au făcut excese în a se diminua capacitatea ANI de a răspunde motivului pentru care a fost creată, vă asigur că o voi întoarce", a spus preşedintele, întrebat dacă va promulga sau nu noua formă a legii după care Agenţia Naţională de Integritate ar urma să funcţioneze.

Preşedintele a precizat că nu cunoaşte în detaliu noua formă a legii ANI şi nu a "citit" nimic pe această temă, arătând că se va informa în perioada următoare.

Imediat după ce a fost adoptată noua Lege ANI în aprilie 2010,  mai multe organizaţi nonguvernamentale au transmis Preşedinţiei scrisori în care îi solicitau şefului statului să refuze promulgarea noii legi a ANI, criticând dur forma în care aceasta a fost adoptată de Senat, Camera decizională în acest caz.

Actul normativ a fost criticat şi de ambasadorul Statelor Unite la Bucureşti, Mark Gitenstein, care a apreciat că Senatul României "a operat schimbări care nu erau cerute de Curtea Constituţională" şi care "vor slăbi inutil ANI, în mod substanţial".