Alegerea primarilor într-un singur tur: Excepţia de neconstituţionalitate ridicată de jurnalistul „Adevărul“ în instanţă a ajuns la Curtea Constituţională

Excepţia de neconstituţionalitate privind organizarea alegerilor locale într-un singur tur de scrutin, ridicată în faţa instanţei de jurnalistul „Adevărul“ Liviu Avram,  a ajuns marţi la Curtea Constituţională (CCR). Excepţia urmează să fie discutată de magistraţii CCR săptămâna viitoare, după ce vor primi puncte de vedere de la Parlament şi Guvern.

Judecătoarea Luminiţa Calciu, de la Tribunalul Bucureşti, a decis sâmbătă, la ora 11, 20, să trimită la Curtea Constituţională o excepţie de neconstituţionalitate ridicată de candidatul independent Avram Adrian Liviu - jurnalist „Adevărul“-  la funcţia de primar general al Capitalei. El şi-a depus candidatura la Biroul Electoral Municipal Bucureşti pe 13 aprilie, iar două zile mai târziu aceasta i-a fost respinsă, pe motiv că, în loc de 18.000 de semnături de susţinere, a depus o lită cu doar trei semnături.

Articolul 50, alineatul 2 din legea 115/2015 privind alegerile locale impune candidaţilor independenţi să depună o listă cu susţinători de cel puţin 1%, ceea ce pentru municipiul Bucureşti ar însemna peste 18.000 de semnături. ”Am ales cifra de 3 semnături prin analogie cu soluţia adoptată de către Parlament în ceea ce priveşte numărul de semnături necesare pentru constituirea unui partid politic, soluţie adoptată după ce Curtea Constituţională a decis că cerinţa de a prezenta 25.000 de semnături pentru formarea unui partid este o ingerinţă excesivă asupra dreptului de asociere şi a declarat-o neconstituţională. Această cifră a reprezentat, aşadar, singurul reper valid din punct de vedere legal faţă de care m-am putut raporta”, a justificat Liviu Avram numărul mic de semnături în sesizarea depusă la instanţă.

Prin aceeaşi acţiune, candidatul a solicitat extinderea controlului de neconstituţionalitate şi asupra articolului 101 alin (2) din aceeaşi lege, cel prin care se stabileşte că alegerea primarilor are loc într-un singur tur de scrutin, pe motiv că majoritatea relativă (cel mai mare număr de voturi) de care au nevoie pentru a câştiga alegerile nu le oferă reprezentativitate. 

„Legiuitorul a ales soluţia legislativă ca primarii să fie aleşi într-un singur tur de scrutin, obţinând mandatul candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi, iar un al doilea tur de scrutin să fie organizat doar în situaţia, foarte puţin probabilă, de balotaj. Această soluţie e de natură să afecteze sever reprezentativitatea celui desemnat câştigător al scrutinului“, susţine Liviu Avram în sesizarea care tocmai a ajuns pe masa CCR.