7 mai: ziua în care a început procesul mareşalului Ion Antonescu. În 1999, Papa Ioan Paul al II-lea a venit în România

În data de 7 mai 1946, la Bucureşti, începea procesul Mareşalului Ion Antonescu, în urma căruia acesta avea să fie condamnat la moarte şi executat, alături de alţi câţiva membri ai guvernului său. Tot într-o zi de 7 mai au murit poeţii George Topîrceanu şi Octavian Goga. Ambii scriitori au participat activ la luptele din Primul Război Mondial.

1211: Are loc colonizarea Cavalerilor teutoni în Țara Bârsei

Ordinul Cavalerilor Teutoni (în latină Ordo Teutonicus, acronim OT) este un ordin religios german catolic format la sfârșitul secolului al XII-lea la Acra, în Palestina. În Evul Mediu, ordinul era unul religios-militar cruciat, iar cavalerii teutoni purtau veșminte albe cu o cruce neagră pe piept.

În anul 1211, ordinul a colonizat Ţara Bîrsei, în Transilvania, pentru a ajuta Ungaria să-şi apere graniţa de est de atacurile cumane, dar şi pentru a întâri popoziția bisericii catolice într-o zonă în care majoritatea populației era ortodoxă şi a exploata minele de aur şi argint din Transilvania.

1741: Episcopul greco-catolic Ioan Inochentie Micu este silit să plece în exil

Ioan Inocențiu Micu-Klein, pe numele laic Ioan Micu, a fost episcop greco-catolic al Episcopiei române unite de Făgăraș. De-a lungul carierei sale a înaintat către Curtea de la Viena și împărații habsburgici mai multe memorii în care solicita recunoașterea drepturilor românilor din Transilvania, dintre care cel mai cunoscut a fost memoriul „Supplex Libellus” din 1743. El a fost un precursor al Școlii Ardelene, din care a făcut parte și nepotul său, Samuil Micu.

La 23 ianuarie 1744 a fost foarte aproape de a fi aruncat pe fereastră de membrii Dietei ardelene de la Sibiu pentru că îndrăznise să ceară drepturi pentru români. În acelaşi an au avut loc tulburări în rândul credincioşilor, din cauza călugărului sârb Visarion Sarai. În urma acestor evenimente, Inochentie Micu a fost cercetat la Viena, de către autorităţi, pentru răzvrătire împotriva statului. Împărăteasa Maria Tereza intenţiona să îl arunce în temniţă, astfel că Inochentie Micu a plecat de la Viena la Roma, în exil.

1918: A fost încheiat Tratatul de pace de la Bucureşti

Pacea sau Tratatul de la Buftea a fost un tratat încheiat de România cu Puterile Centrale în timpul Primului Război Mondial. Pacea a fost semnată în mod forţat de către România, care a rămas singură în faţa Puterilor Centrale, după ce armata rusă a părăsit luptele.

Acest tratat s-a încheiat după o serie de lungi discuţii între reprezentanţii României şi ai Puterilor Centrale, pentru că Regele Ferdinand I nu dorea să semneze acest document, pentru a respecta întru totul Tratatul de Alianţă semnat cu Antanta în anul 1916, anul intrării României în Primul Război Mondial.

1931: S-a născut actorul Amza Pellea

Amza Pellea s-a născut în aprilie 1931, în județul Dolj. Acesta a fost un actor român de film, radio, teatru, televiziune și voce. Printre alte roluri memorabile, Amza Pellea a fost creatorul și interpretul personajului „Nea Mărin”, care i-a relevat atât de bine disponibilitățile sale pentru comedie. Totodată, a interpretat unele figuri celebre din istoria României, precum Decebal sau Mihai Viteazul. 

Pe 12 decembrie 1983, legendarul actor se stingea din viaţă, la numai 52 de ani, fiica lui, actriţa Oana Pellea având în acel moment vârsta de 22 de ani. Cauza morţii pare să fi fost evoluţia rapidă a unui cancer pulmonar cu care actorul se lupta la vremea respectivă. Cu toate acestea, cauza morţii lui a creat multă controversă în epocă, una dintre teorii fiind aceea ca decesul lui ar fi fost premeditat de Securitate, iar evoluţia cancerului s-ar fi datorat unor iradieri.

În anul 2011, la 80 de ani de la naşterea sa, Amza Pellea a primit o stea pe Walk of Fame, spaţiul bucureştean dedicat marilor valori ale filmului şi scenei româneşti.

1933: S-a născut actriţa Silvia Popovici

Alături de alţi mari actori, precum Amza Pellea, Marga Barbu, Florin Piersic şi alţii, Silvia Popovici a făcut parte din Generația de Aur a Teatrului Românesc.

A debutat în 1954 ca actriță în filmul „La mere”, realizat de studenți. În 1961, actrița devine celebră datorită rolului titular din pelicula de succes „Darclee”, în regia lui Mihai Iacob, unde Silvia Popovici conturează o excepțională imagine a celebrei soprane de origine română Haricleea Darclee, ajutată fiind în ariile interpretate în film de vocea Artei Florescu. Au urmat roluri în „Omul de lângă tine” (1961) și „O dragoste lungă de-o seară” (1963), ambele în regia lui Horea Popescu, precum și în „Pădurea Spânzuraților” (1967).

Deşi Silvia Popovici s-a dedicat principal teatrului, interpretând nenumărate roluri, de o mare complexitate și valoare, pe scenele teatrelor naționale din Craiova (1959–1963), Cluj (1963–1966) și București (1967–1993), consacrarea a venit tot din producţiile cinematografice. Ea a devenit cunoscută odată cu debutul regizoarei Malvina Urșianu, care în 1967 o alege să interpreteze rolul titular din filmul „Gioconda fără surâs” (1968).

1937: A murit George Topîrceanu, autorul „Baladelor vesele şi triste”

Poet şi prozator, membru corespondent al Academiei Române, George Topîrceanu s-a născut la 20 martie 1886, la Bucureşti.

A debutat în publicistică în 1904 la revista umoristică „Belgia Orientului”, ulterior publicând şi în alte reviste literare ale vremii, precum „Neamul Românesc” sau „Semănătorul”. În 1909 a început colaborarea la revista „Viaţa Românească”' din Iaşi, cu parodia „'Răspunsul micilor funcţionari”. Apropiat de Garabet Ibrăileanu, face parte din redacţia acestei reviste începând din 1911, an în care se şi stabileşte la Iaşi. Secretar de redacţie, apoi redactor-şef alături de G. Ibrăileanu, George Topîrceanu îşi publică în revista ieşeană cea mai mare parte a operei.

George Topârceanu este cunoscut pentru baladele sale ce sunt învăţate de copii în clasele primare şi mai puţin pentru literatura de război, inspirată din ceea ce a trăit pe front.

La sfârşitul lunii august 1916, când România a intrat în război, poetul se afla la studii la Iaşi. El a fost încorporat şi pus să lupte pe frontul de sud din Dobrogea. În urma înfrângerii suferite la Turtucaia, la sud de Dunăre în Bulgaria, George Topârceanu a fost luat prizonier şi ţinut închis timp de doi ani. Pe baza celor trăite în timpul războiului, scriitorul a publicat: „Amintiri din luptele de la Turtucaia”, „În ghiara lor... Amintiri din Bulgaria şi schiţe uşoare” şi „Pirin – Planina, epizoduri tragice şi comice din captivitate”. 

1938: A murit poetul Octavian Goga

Octavian Goga, fiul preotului ortodox Iosif Goga și al Aureliei, învățătoare și activistă pentru drepturile românilor în Transilvania, s-a născut pe 1 aprilie 1881, la Rășinari (Sibiu), în acel moment în Austro-Ungaria.

Într-un text autobiografic publicat în 1931 în ziarul „Rampa”, poetul a vorbit despre reperele formării sale.

„Dacă aş fi trăit într-o ţară în care ar fi respirat libertatea, aş fi făcut poate numai literatură. Vremea însă în care m-am născut şi poporul în care am trăit nu mi-au îngăduit luxul unui răgaz pe care greu mi-l puteam plăti… În casa noastră se făcea literatură. Se citea mult. Tatăl meu era un cărturar, iar mama publicase în 1880 multe poezii în revistele din Transilvania. Eram de 9 ani când am scris prima poezie, un fel de imn al libertăţilor împotriva ungurilor, o copilărească răsvrătire pe care am trimis-o tatei de ziua lui”, mărturisea poetul.

1946: A început procesul mareşalului Ion Antonescu

După 23 august 1944 începe procesul istoric care va duce la instaurarea regimului comunist în România. Arestat, mareşalul Ion Antonescu este predat sovieticilor, care timp de doi ani l-au supus la interogatorii foarte dure. În 1946 este adus înapoi în România pentru a i se intenta un proces.

Postura în care este adus Ion Antonescu în România este aceea a unui personaj considerat criminal de război, fiind judecat, printre altele, pentru trădare de patrie. Este evident faptul că în contextul intern al României procesul nu putea fi unul echitabil, mai ales datorită prezenţei trupelor sovietice pe teritoriul românesc.

Procesul lotului Antonescu se baza pe Legea nr. 312 din 12 aprilie 1945 pentru descoperirea şi sancţionarea celor vinovaţi de dezastrul ţării şi de crime de război. Legea prevedea că cei găsiţi vinovaţi de crime de război să fie condamnaţi la moarte sau la muncă silnică pe viaţă.

În urma acestui proces, Ion Antonescu a fost condamnat la moarte pentru crime de război şi executat la 1 iunie 1946, alături de Mihai Antonescu, Gheorghe Alexianu şi Constantin Vasiliu, membri ai cabinetului său guvernamental. Deşi Antonescu a solicitat să fie ucis de armată, a fost împuşcat de gardienii de la Jilava.

Înainte de moarte, Antonescu a salutat cu pălăria ridicată. A fost înmormântat într-un loc secret.

Marelaşul Ion Antonescu a rămas un personaj controversat, fiind considerat de unii criminal de război, de alţii erou naţional. Procesul acestuia a fost considerat, inclusiv de unii istorici, un simulacru care a permis, de fapt, sovietizarea României. Tribunalul Poporului a folosit o serie de capete de acuzare controversate şi astăzi.

1999: Papa Ioan Paul al II-lea a vizitat România

Prima vizită a unui papă într-o ţară majoritar ortodoxă, după Marea Schismă din 1054, a fost în România. De altfel, şi pentru români a fost o premieră, deoarece aceasta a fost prima vizită a unui papă în România.

El a fost primit la aeroport de preşedintele Emil Constantinescu și de Patriarhul Teoctist al Bisericii Ortodoxe Române. Înaltul Pontif a sărutat pământul României și a numit țara „Grădina Maicii Domnului”. Papa Ioan Paul al II-lea a stat trei zile în România şi a ţinut o predică în limba română. Sute de mii de persoane au ieșit pe străzile din București să-l vadă. Papa a ținut și o predică în limba română.