Viitor sumbru pentru cei care vor ieşi la pensie în următorii ani

Acceptarea unui salariu minim pe cartea de muncă distruge perspectiva unui trai decent la vârsta a treia Tendinţa de scădere a numărului total al populaţiei ţării, alături de procesul

Acceptarea unui salariu minim pe cartea de muncă distruge perspectiva unui trai decent la vârsta a treia

Tendinţa de scădere a numărului total al populaţiei ţării, alături de procesul de îmbătrânire diminuează şansele unui trai decent pentru cei care au vârsta peste 35 de ani şi nu au niciun fel de economii. Asta pentru că sistemul public nu poate susţine creşterea pensiei suficient de mult.

Aproape o treime din populaţia ţării se încadrează în categoria pensionarilor, ultimele cifre indicând aproape şase milioane de persoane. Pe de altă parte, numărul salariaţilor abia depăşeşte 4,6 milioane de angajaţi. Desigur, din categoria pensionarilor, o parte nu ajunseseră la vârsta legală, iar unii continuă să lucreze. Mai mult, pensiile sunt diferite în funcţie de contribuţia plătită de-a lungul vieţii. Cele mai recente date publicate de Ministerul Muncii arată faptul că, în luna noiembrie a anului trecut, pensia medie din România era în jurul a 317 lei. Dar variaţiile dintre minim şi maxim sunt semnificative. Spre exemplu, pensionarii agricultori primesc, în medie, circa 110 lei. În schimb, cei ce au fost avocaţi au, în medie, peste 900 lei, arată datele publicate de Institutul Naţional de Statistică. Totuşi, în mod cert, pentru cea mai mare parte dintre persoanele cu vârsta peste 65 de ani, modul de viaţă nu este unul prea bun. Mai mult, perspectivele unui trai decent pentru cei care vor ieşi la pensie în anii următori nu sunt dintre cele mai grozave. Asta pentru că tendinţa de îmbătrânire a populaţiei ar putea conduce la adâncirea decalajului dintre numărul de pensionari şi cel al salariaţilor. Spre exemplu, estimările realizate de Fondul ONU pentru Populaţie (UNFPA) indică faptul că numărul total al populaţiei s-ar putea reduce până la 16 milioane de persoane în 2050, iar jumătate dintre acestea vor fi pensionari. Desigur, estimarea UNFPA ar putea să nu se adeverească. Daniel Dăianu, fost ministru al finanţelor, explică faptul că, ţinând cont de orizontul foarte lung de timp, aceste prognoze sunt îndoielnice. "În plus, există politici publice care pot influenţa declinul populaţiei. Mai mult, într-un deceniu am putea asista la un model de impozitare care să includă şi românii care lucrează în afara ţării, astfel încât şi aceştia să contribuie la fondul de pensii", adaugă Dăianu.

O nouă reformă a pensiilor este necesară

Ionuţ Popescu, senator şi fost ministru al finanţelor, subliniază faptul că, în momentul în care numărul pensionarilor este mai mare decât cel al salariaţilor, nici un sistem public de pensii nu poate asigura un venit decent. "În opinia mea, întârzierea introducerii pilonului doi de pensii a fost o greşeală. Dacă ar fi fost aplicat în urmă cu 10 ani, alta ar fi fost situaţia. În plus, o altă greşeală s-a făcut la începutul anilor '90, când oameni care ar mai fi putut munci, în loc să fie trimişi în şomaj, au fost scoşi la pensie", explică Popescu.

Pilonul doi de pensii, cele publice administrate private, va fi obligatoriu numai pentru persoanele cu vârsta până la 35 de ani. Mihai Tănăsescu, preşedintele Comisiei Buget Finanţe din Camera Deputaţilor şi fost ministru al finanţelor, subliniază faptul că persoanele care se aproprie de vârsta de pensionare vor continua să contribuie la sistemul public de pensii.

Totodată, Daniel Dăianu subliniază faptul că, până în momentul de faţă, s-a încercat reducerea inechităţilor din sistemul de pensii, astfel încât cei care au avut aceleaşi contribuţii pe o perioadă similară să nu beneficieze de pensii diferite. "Dar ce ne facem cu cei care au avut salarii mici în cartea de muncă. Ar trebui o altă reformă a sistemului de pensii, care să ţină seama de o istorie nenorocită, când angajatorii treceau pe cartea de muncă salariul minim pe economie, iar persoanele care vor ieşi la pensie vor fi private de un venit decent", adaugă Dăianu.

O şansă pentru cei care vor ieşi la pensie în următorii ani ţine de economisirea din resurse proprii. "Mai există perspectiva contribuţiei la un sistem de pensii în întregime privat. Însă ţinând cont de perioada mică de cotizare, beneficiile nu sunt prea mari", explică Tănăsescu. În plus, şi salariul obţinut de aceste persoane ar trebui să fie suficient de mare încât să permită economisirea.

Astfel, sunt foarte reduse perspectivele unui trai decent după vârsta pensionării pentru cei care contribuie numai la sistemul public şi nu au niciun fel de economii. "Pensionarii au fost, în general, cei mai loviţi", spune Ionuţ Popescu. Dar situaţia s-ar putea schimba: "Nu acceptaţi salarii mici trecute pe cartea de muncă, pentru că veţi avea şi o pensie mică", încheie Daniel Dăianu.