Victorie pentru femeia care a salvat pensiile private ale românilor din ghearele lui Dragnea

Raluca Ţintoiu, fosta şefă a NN Pensii, care a avertizat românii în 2017 că Guvernul condus din umbră de Liviu Dragnea vrea să naţionalizeze sistemul de pensii private, a câştigat în instanţă lupta cu statul, după ce Autoritatea de Supraveghere Financiară a amendat-o şi a lăsat-o fără funcţie.

În aprilie 2017, NN Pensii, cel mai mare fond de pensii private din România, le trimitea celor 2 milioane de participanţi cărora le administra pensia o scrisoare prin care îi atenţiona că au existat discuţii în spaţiul public cu privire la o eventuală decizie de naţionalizare a fondurilor de pensii private.

„Drepturile tale de participant la Pilonul II pot fi influenţate de decizii politice precum îngheţarea valorii procentului din venitul brut aferent contribuţiei la fondul de pensii, blocarea parţială sau integrală a virării acestei contribuţii sau naţionalizarea sumelor acumulate până acum în conturile viitorilor pensionari”, arăta mesajul trimis atunci de companie clienţilor.

Mesajul a creat atunci un adevărat scandal la nivel naţional, care l-a făcut pe Liviu Dragnea, la acea vreme în fruntea PSD, să se întoarcă în ţară din vacanţa de Paşte planificată într-o destinaţie exotică. Dragnea, care numise un Guvern cu Sorin Grindeanu premier şi Viorel Ştefan ministru de Finanţe, a cerut autorităţilor să acţioneze „foarte dur” în cazul NN Pensii. „Ceea ce a făcut această companie este nepermis. ASF şi Ministerul de Finanţe trebuie să sancţioneze foarte mult. Nu a fost o asemenea discuţie, nici măcar informală”, spunea Dragnea, care atunci dădea vina pe Mişu Negriţoiu, fostul preşedinte al Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), pentru lansarea zvonurilor.

Amenzi-record

Aproape ca la ordin, ASF a convocat la acea vreme o şedinţă-fulger prin care a decis sancţionarea NN Pensii cu o sumă-record, cea mai mare amendă din istoria instituţiei, de 750.000 lei, respectiv 1% din capitalul social al societăţii.

Nici Raluca Ţintoiu, director general NN Pensii, nu a scăpat, şi a primit în nume personal o amendă de 100.000 de lei şi interdicţia să se mai angajeze timp de 10 ani pe o funcţie similară în România şi în Uniunea Europeană.

Votul pentru sancţionarea companiei şi a Ralucăi Ţintoiu a fost luat de cinci dintre cei opt membri ai Consiliului ASF, prezenţi la şedinţa-fulger, respectiv: Mişu Negriţoiu, Cornel Coca Constantinescu, Ion Giurescu, Mircea Ursache şi Dan Armeanu.

Intenţia de naţionalizare, adevărată

În toiul scandalului, atât Liviu Dragnea, cât şi premierul Sorin Grindeanu şi ministrul de Finanţe Viorel Ştefan au negat cu tărie că Guvernul ia în considerare naţionalizarea Pilonului II de pensii. Autoritatea de Supraveghere Financiară afirma că nu au fost şi nu sunt discuţii oficiale pe subiectul naţionalizării fondurilor de pensii private obligatorii şi că „poziţia societăţii NN Pensii, care a avut o intervenţie în spaţiul public pe această temă, este excesivă şi neavenită”. NN Pensii răspundea că intenţia companiei nu a fost să creeze panică, ci dimpotrivă, a fost de a ţine oamenii informaţi.

Cu toate acestea, realitatea a arătat că intenţia Guvernului de a naţionaliza Pilonul II de pensii a existat de fapt şi că avertismentul NN Pensii a fost justificat. Asta pentru că următorul Guvern PSD care i-a avut premier pe Mihai Tudose şi ministru al Finanţelor pe Ionuţ Mişa a reaprins discuţia despre naţionalizare, în iunie 2017. Proaspăt numit în funcţie, Ionuţ Mişa a declarat pur şi simplu că „Pilonul II se va desfiinţa”, iar „banii se vor întoarce la toţi cei care au cotizat”. Au urmat la acel moment alte declaraţii prin care se nega această intenţie, afirmaţii care din nou au stins temporar subiectul.

Totul pentru ca, în cele din urmă, odată cu revoluţia fiscală care a mutat contribuţiile de la angajator la angajat începând cu la 1 ianuarie 2018, contribuţia la Pilonul II de pensii să fie redusă de la 5,1% la nivelul de 3,75%. Deşi Guvernul a justificat la acea vreme că suma va rămâne identică, deoarece se calculează în funcţie de noul „salariu brut”, care include şi contribuţiile angajatorului, calculele au arătat că statul a „ciupit” atunci o parte din suma brută virată la Pilonul II. „Creierul” măsurilor de acest tip din perioada celor trei guverne PSD era Darius Vâlcov.

Ţintoiu s-a luptat singură cu statul

Şefa NN Pensii sancţionată în 2017 de ASF a decis să se lupte cu statul pentru drepturile sale şi a dat în judecată Autoritatea. Compania NN Pensii a ales să nu conteste amenda ASF.

În octombrie 2018, Raluca Ţintoiu a obţinut o primă victorie la Curtea de Apel Bucureşti, care a decis anularea amenzii şi reautorizarea ca director general al administratorului de pensii, cât şi obligarea ASF să-i plătească şi 1.000 euro ca daune morale.

Şi Curtea de Apel afirma, în 2018, că informaţiile transmise de NN prin e-mail către clienţi cu privire la discuţiile publice privind posibila naţionalizare a fondurilor de pensii private „nu au fost false sau înşelătoare”, iar „mesajul nu a creat starea de pericol invocată, nefiind de natură să prejudicieze stabilitatea şi sustenabilitatea sistemului fondurilor de pensii private”. ASF a atacat cu apel decizia Curţii de Apel Bucureşti.

Raluca Ţintoiu a câştigat definitiv procesul cu statul, joi, 26 noiembrie 2020, când Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie i-a dat dreptate în mod definitiv, după ce a respins cererea ASF.

Interdicţia ca Raluca Ţintoiu să mai ocupe o funcţie precum cea la şefia unui fond de pensii private a fost anulată efectiv, iar Autoritatea de Supraveghere Financiară este obligată acum să îi restituie amenda de 100.000 de lei şi să îi plătească daune morale de 1.000 de euro.

Plăteşte instituţia, nu vinovaţii

Cosmin Vasile, unul dintre avocaţii care s-au luptat pentru Raluca Ţintoiu, a declarat pentru „Adevărul” că Înalta Curte a confirmat decizia Curţii de Apel, care arăta că sancţiunea aplicată fostei şefe NN Pensii este nelegală, deoarece textul de lege pentru care a fost aplicată sancţiunea nu se aplica în situaţia reţinută.

Potrivit avocatului, Autoritatea de Supraveghere Financiară ca instituţie, nu membrii consiliului, vor suporta consecinţele deciziei instanţei şi tot ea va trebui să restituie amenda.

Autoritatea de Supraveghere Financiară a arătat că va executa decizia instanţei. „Nu comentăm decizia instanţei. Pentru ASF decizia este executorie”, a transmis Autoritatea de Supraveghere Financiară, într-un răspuns pentru „Adevărul”.

Acesta a fost singurul răspuns oficial al Autorităţii la întrebările „Adevărul”, deşi în prezent Dan Armeanu, unul din cei care a sancţionat-o pe Raluca Ţintoiu, încă se mai regăseşte în componenţa consiliului ASF, fiind chiar responsabil de sistemul de pensii private. Nici Dan Armeanu nu a răspuns la apelurile şi mesajele redacţiei.

Între timp, Liviu Dragnea execută o pedeapsă cu închisoarea de 3 ani şi şase luni, primită pe 27 mai anul trecut, iar Darius Vâlcov a fost condamnat în iulie la 6 ani şi 6 luni de închisoare cu executare. Ionuţ Mişa nu mai este vizibil în spaţiul public, iar Viorel Ştefan este membru al Curţii Europene de Conturi.