Vesticii, cei mai mari restanţieri la bănci

Locuitorii şi firmele din judeţele Arad, Caraş-Severin, Hunedoara şi Timiş înregistrau în mai restanţe pentru peste 10% din creditele contractate. Valoarea restanţelor la creditele contractate de la bănci a crescut cu aproape 15% numai în primele cinci luni ale anului. Ritmul de creştere este departe de a se tempera. 

Chiar dacă economia României a ieşit tehnic din recesiune la finele primului trimestru al acestui an, românii continuă să resimtă din plin criza. Iar acest lucru este cel mai bine reflectat de comportamentul de plată a ratelor la credite. Valoarea restanţelor la creditele luate de populaţie şi firme a continuat să crească şi a ajuns la 4,5 miliarde de euro în mai, în creştere cu aproape 15% faţă de nivelul înregistrat la începutul anului.

Restanţe tot mai mari în valută

Avansul a fost determinat, în special, de evoluţia restanţelor la creditele în valută. Sumele restante în euro, dolari şi franci elveţieni au crescut cu 23% în intervalul ianuarie-mai 2011, ajungând la echivalentul a 2,45 miliarde de euro. Aproape 55% din întârzierile la plată sunt în valută. În condiţiile în care procesul de creditare a continuat să bată pasul pe loc şi în acest an, în timp ce restanţele au crescut constant, ponderea sumelor restante în total împrumuturi a urcat de la 7,6% la sfârşitul lui 2010 la 8,85% în mai 2011.

Cei mai mari restanţieri, în funcţie de valoarea sumelor cu întârzieri raportate la volumul de credite contractate, sunt firmele şi populaţia din Vest. Debitorii din judeţele Arad, Caraş-Severin, Hunedoara şi Timiş înregistrau în mai restanţe pentru 10,4% din creditele contractate, valoarea lor urcând la echivalentul a 374 de milioane de euro. La mică distanţă de aceştia, se află locuitorii şi agenţii economici din Centru (judeţele Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş şi Sibiu), cu restanţe de 462 de milioane de euro.

La polul opus, oltenii prezintă cel mai bun comportament de plată al ratelor. Populaţia şi firmele din Sud-Vest (judeţele Gorj, Dolj, Mehedinţi, Olt şi Vâlcea) cumulau în luna mai restanţe pentru mai puţin de 7% din valoarea creditelor contractate, valoarea acestora fiind de puţin peste 220 de milioane de ­euro.

Capitala - cea mai mare creştere a restanţelor

În ceea ce priveşte debitorii din Bucureşti şi Ilfov, aceştia înregistrau în cea de-a cincea lună a anului întârzieri la plată în valoare de echivalentul a 8% din totalul portofoliului de împrumuturi contractate. În valoare nominală, restanţele ating aici vârful naţional, respectiv 1,6 miliarde de euro, ceea ce reprezintă peste o treime din totalul sumelor restante în toată ţara. Valoarea datoriilor restante a crescut aici cu aproape 170% de la începutul lui 2009, evoluţie determinată în bună parte de avansul înregistrat pe componenta în valută.