Valuri pe piaţa apartamentelor vechi

Ultima lună a fost marcată de evoluţia neuniformă a preţurilor. Creşteri în unele oraşe, scăderi în altele. O imagine ce ilustrează perfect confuzia generată în piaţă de aşteptările legate de programul Prima Casă. 

A doua lună de vară a fost caracterizată de suişuri şi coborâşuri pe segmentul apartamentelor vechi din provincie. Potrivit unei analize realizate de imobiliare.ro, preţurile pe metru pătrat s-au înscris, în funcţie de oraş şi tipul apartamentului, când pe o curbă ascendentă, când pe una descendentă.

Pe lista scumpirilor se înscriu oraşe precum Bacău, Sibiu sau Timişoara, în timp ce la ieftiniri figurează Braşovul, Focşaniul sau Piteştiul. „Evoluţia neuniformă a preţurilor reflectă starea de incertitudine prin care trece piaţa imobiliară în continuare. Cererea nu este una constantă, oscilează foarte mult şi influenţează astfel dinamica preţurilor“, explică Daniel Crainic, director de ­marketing al imobiliare.ro.

Alinierea la 60.000 de euro

Acesta precizează că programul guvernamental influenţează cel mai mult evoluţia preţurilor apartamentelor cu două şi trei camere. „Am observat chiar o tendinţă de uniformizare a preţurilor cerute pentru aceste două tipuri de proprietăţi rezidenţiale, în jurul valorii de 60.000 de euro. Mult mai puţin afectate sunt garsonierele“, ­subliniază Crainic.

Un exemplu al scumpirilor înregistrate în ultimele două luni este oferit de Brăila. Odată cu lansarea programului Prima Casă, aici preţurile apartamentelor vechi au înregistrat o tendinţă de creştere de 10%-15%, potrivit lui Daniel Bunea, directorul agenţiei brăilene Ecuator Imobiliare.

Acesta precizează însă că este vorba doar de o creştere a pretenţiilor proprietarilor, nu şi în ceea ce priveşte numărul de tranzacţii efective. „În Brăila, nu ştiu dacă s-au încheiat două-trei tranzacţii prin Prima Casă“, precizează Bunea. Oamenii întâmpină dificultăţi în procesul de aprobare a dosarelor de credite, ce poate dura 30 până la 60 de zile, în funcţie de bancă.

Principala problemă este reprezentată de evaluările apartamentelor, care se situează la un nivel redus în oraşul de provincie.

În acest context, reprezentantul agenţiei brăilene estimează că tendinţa de scumpire nu va mai continua. Chiar dimpotrivă, precizează acesta, preţurile apartamentelor au toate şansele să ajungă la nivelul din urmă cu două luni de zile.

Aparent neafectat de optimismul generat de programul guvernamental este Aradul. Potrivit Monicăi Platon, directorul agenţiei locale Euromon, în acest oraş nu s-a înregistrat o tendinţă de scumpire a locuinţelor vechi.

Asta deoarece majoritatea preţurilor se situează încă la un nivel ridicat comparativ cu alte oraşe din vestul ţării, precum Oradea sau Timişoara. De la începutul anului, un procent maxim de scădere este 50%, precizează Platon. Acestea reprezintă însă excepţii, nici pe departe regula. În Arad, majoritatea proprietarilor ţin încă tare la preţ, menţinându-şi pretenţiile în jurul a 35.000-40.000 de euro.

La acest nivel însă, locuinţele nu se vând. Un preţ real, normal pentru piaţa din Arad, ar fi undeva la 30.000 de euro pentru un apartament de două camere.

Speranţă de revenire

Există o cerere extrem de ridicată pentru locuinţe la acest preţ, însă ele se găsesc cu greu. Reprezentanta Euromon estimează că preţurile apartamentelor vechi vor continua să se diminueze. „Sigur vor mai scădea, pentru că nu sunt reale. Oamenii şi-ar dori mai mult, dar veniturile lor nu se încadrează“, preconizează aceasta. „Cred că vom asista în continuare la fluctuaţii cu tendinţa spre scădere“, crede şi Crainic.

După ce aşteptările din jurul programului Prima Casă se vor aşeza la un nivel realist, pe fondul unei cereri mai mici decât cea anticipată, până la sfârşitul anului, cel mai probabil este că preţurile vor scădea în oraşele din provincie, anticipează acesta.

Notă: Datele prezentate au la bază informaţiile furnizate de agenţiile imobiliare locale. Preţurile sunt relevante pentru locuinţele situate în zonele semicentrale. În tabel apar oraşele din provincie care au o populaţie mai mare de 100.000 de locuitori.