Val de insolvențe la orizont. Topul domeniilor de activitate cele mai afectate
0În primele opt luni din 2025, insolvențele din România au rămas aproape la același nivel ca anul trecut, cu o scădere de doar 2%, însă cererile de concordat preventiv au urcat cu 30%, semnalând o schimbare de comportament în rândul companiilor aflate în dificultate.
Potrivit datelor CITR, în intervalul ianuarie - august (adică înainte de implementarea măsurilor de austeritate) au fost înregistrate 4.561 de insolvențe, comparativ cu 4.657 în aceeași perioadă din 2024. Numărul companiilor de impact în insolvență – cele cu active de peste un milion de euro – s-a redus de la 95 la 78. În același timp, cererile de concordat preventiv au crescut de la 145 la 189.
Topul sectoarelor cu cele mai multe insolvențe
Analiza CITR arată că vulnerabilitățile economice se repoziționează. Transporturile și depozitarea au înregistrat 571 de insolvențe, cu 20% mai multe decât anul trecut, evoluție influențată de scumpirea combustibililor și presiunea pe marje. Serviciile administrative și suport au ajuns la 201 cazuri, în creștere cu 17,5%, domeniu expus prin dependența de contracte mari și marje reduse. Industria extractivă a avansat cu 60%, pe fondul volatilității materiilor prime, iar sănătatea și asistența socială au înregistrat o creștere de 33%, confirmând că nici sectoarele percepute ca stabile nu sunt ferite de presiuni.
În paralel, domeniile tradițional expuse la insolvențe rămân afectate, dar cu o dinamică descrescătoare. Comerțul a înregistrat 1.131 de insolvențe, în scădere cu peste 8%, construcțiile au raportat 947 de cazuri, cu 2,87% mai puține, iar industria prelucrătoare a stagnat la 556 de cazuri. În HoReCa, numărul insolvențelor a scăzut cu 9,24%, la 324.
Aproape un sfert din insolvențe sunt în București - Ilfov
Cele mai multe insolvențe continuă să fie concentrate în marile centre economice. București-Ilfov a raportat 1.067 de insolvențe, urmat de Bihor cu 412, Cluj cu 310 și Timiș cu 239, aceste patru județe cumulând aproape jumătate din totalul național. Dinamic, însă, ies în evidență creșterile accentuate din județe precum Mehedinți (+88,9%), Sălaj (+87,1%), Ialomița (+48,3%), ceea ce arată că presiunile se extind către zone cu baze economice fragile.
Primul acord de restructurare confirmat de instanță
Un pas decisiv pentru consolidarea culturii de prevenție a fost realizat în prima jumătate a anului, când CITR a obținut confirmarea de către instanță a primului acord de restructurare. Planul, validat juridic și economic, privește o companie românească de impact, cu active de peste 50 de milioane de euro și zeci de locuri de muncă salvate. Restructurarea unei creanțe de aproximativ 15 milioane de euro se va realiza pe o perioadă de șase ani, oferind companiei premisele pentru continuarea activității. „Acest acord este dovada că România a intrat într-o nouă etapă în materie de ajustare financiară. Nu mai vorbim doar despre reacții în fața dificultăților, ci despre capacitatea companiilor mari de a-și anticipa nevoile și de a construi din timp soluții clare, transparente, validate juridic. Este un moment care arată că restructurarea poate fi un act de viziune strategică, nu doar o măsură de corecție”, afirmă Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO CITR.
Concordatul preventiv, soluție în creștere
Tot mai multe companii caută soluții de prevenție. În primele opt luni din 2025, 189 de companii au depus cereri de concordat preventiv, cu 30% mai multe față de anul trecut. Totuși, eficiența mecanismului este limitată de momentul tardiv la care este accesat, mai puțin de jumătate dintre cereri fiind omologate. „Chiar dacă cifrele totale dau impresia unei temperări, presiunea nu dispare, ci se redistribuie pe alte domenii. Concordatul preventiv este soluția atunci când companiile îl accesează la timp, dar prea mulți antreprenori amână decizia. Restructurarea nu este un eșec, ci o oportunitate de recalibrare, iar timpul este factorul decisiv”, subliniază Paul-Dieter Cîrlănaru.
Se anticipează o creștere a numărului de insolvențe spre finalul anului
La nivel global, insolvențele se află pe un trend ascendent. Germania, Franța și Marea Britanie raportează volume peste nivelurile pre-pandemie, pe fondul costurilor energetice și al condițiilor de finanțare tot mai restrictive. România se aliniază acestui trend, chiar dacă cifrele la 9 luni indică o aparentă stabilizare. Pentru ultimele luni ale anului, CITR estimează un risc de reaccelerare a insolvențelor, dacă persistă costurile ridicate ale finanțării, cererea externă scăzută și presiunea pe marjele companiilor.
„CITR recomandă companiilor să acționeze din timp prin protejarea cash-flow-ului, optimizarea costurilor și digitalizarea proceselor, renegocierea termenelor cu creditorii și accesarea timpurie a mecanismelor de restructurare disponibile. Pe de altă parte, pentru investitori, perioada actuală creează oportunități în piața de dificultate, unde există companii cu modele de business viabile, dar cu bilanțuri afectate de investițiile din ultimii ani sau de contextul macroeconomic”, a concluzionat Paul Dieter Cărlănaru, CEO CITR.