Ungaria ar putea vinde mai multe tranşe de bonduri în dolari şi euro, după ce CE a anunţat că nu aprobă deocamdată planul de redresare a ţării

Ungaria vrea să ofere o serie de bonduri în dolari şi euro pentru a-şi consolida bugetul, deoarece se confruntă cu o potenţială întârziere în accesarea fondurilor europene, informează Bloomberg.

Conform sursei citate, surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul au transmis că ţara ar putea vinde bonduri în dolari, cu scadenţa la 10 şi 30 de ani, precum şi bonduri în euro, cu scadenţa la 7 şi/sau 20 de ani, transmite Agerpres, preluată de Digi24.

Informaţia vine după ce, vineri, comisarul european pentru economie, Paolo Gentiloni, a anunţat că deocamdată Comisia Europeană nu aprobă planurile naţionale de redresare şi rezilienţă (PNRR) ale Poloniei şi Ungariei pentru că cele două ţări încă nu au pus în practică recomandările privind statul de drept.

„Sper că vom reuşi să facem progrese în viitorul apropiat, dar încă nu suntem acolo”, a spus comisarul european, la o conferinţă de presă după o întâlnire a miniştrilor de Finanţe din zona euro desfăşurată în oraşul sloven Brdo.

Luni, Agenţia Ungară pentru Gestionarea Datoriei a majorat plafonul pentru împrumuturile în valută din acest an la 4,5 miliarde de euro (5,3 miliarde de dolari), de la 644 miliarde de forinţi (2,2 miliarde de dolari).

De vânzările de bonduri se vor ocupa BNP Paribas SA, Citigroup Inc, Goldman Sachs Group Inc şi JPMorgan Chase & Co, susţin sursele.

Ungaria şi Polonia, ţări conduse de guverne conservatoare criticate de Bruxelles că încalcă valorile europene prin limitarea drepturilor comunităţii LGBT sau reformele în justiţie, sunt vizate de o serie de proceduri de infringement şi juridice declanşate împotriva lor de Comisia Europeană.

Disputele celor două ţări cu Bruxellesul au cunoscut recent o nouă escaladare după ce Ungaria a stârnit indignarea unor lideri vest-europeni prin adoptarea unei legi care interzice promovarea homosexualităţii în şcoli, iar Tribunalul Constituţional polonez a hotărât că măsurile decise de Curtea de Justiţie a UE (CJUE) împotriva reformelor judiciare întreprinse de Guvernul de la Varşovia sunt neconstituţionale, Polonia contestând astfel întâietatea dreptului UE asupra celui naţional.

În ceea ce priveşte PNRR- ul României, premierul Florin Cîţu a declarat vineri, la Galaţi, că episodul petrecut joi în Parlament ar putea să creeze probleme în ceea ce priveşte aprobarea PNRR, prin faptul că lumea îşi pune semne de întrebare dacă România mai este un stat de drept, relatează Agerpres.

„Vreau să vă dau o informaţie care a apărut acum: planurile PNRR ale Poloniei şi Ungariei ar putea să fie amânate, pentru că sunt probleme cu statul de drept. Ceea ce s-a întâmplat ieri în Parlamentul României ar putea să creeze probleme. Un partid care spune că este proeuropean se alătură unui partid extremist şi încearcă să distrugă ordinea în România. 

Să ştiţi că lumea îşi pune semne de întrebare dacă România mai este un stat de drept. Din păcate, avem un partid proeuropean care ajută un partid extremist. Am preluat conducerea Ministerului Investiţiilor şi mă voi asigura că PNRR-ul va fi aprobat spre sfârşitul acestei luni, dar să ştiţi că riscurile sunt enorme, de aceea fac apel la responsabilitate din partea clasei politice. Uitaţi-vă ce se întâmplă în alte ţări, unde nu se respectă statul de drept”, a afirmat Cîţu.