Undă verde de la Cotroceni pentru noile proceduri fiscale. Ce prevede Codul de Procedură Fiscală, promulgat luni de preşedintele Klaus Iohannis

Noul Cod de Procedură Fiscală, promulgat ieri de preşedintele Klaus Iohannis, echilibrează relaţiile dintre contribuabili şi autorităţi, acordă plătitorilor de taxe dreptul de interpretare favorabilă a legislaţiei, dar are şi unele prevederi deranjante pentru mediul de afaceri

Codul de Procedură Fiscală, care reglementează în esenţă comportamentul de plată a taxelor şi relaţiile dintre autorităţile de control şi contribuabili, a fost promulgat luni de preşedintele României, Klaus Iohannis, cu bunele şi cu relele sale.

„Adevărul“ vă prezintă o trecere în revistă a principalelor prevederi relevante din noul Cod de Procedură Fiscală, pe baza unor consultări cu experţi din cadrul companiei Ernst&Young (EY) România.

Neclarităţile, interpretate împotriva Fiscului

„In dubito contra fiscum“ este un principiu cerut de mediul de afaceri - şi inclus în noul Cod - pe baza căruia interpretarea legislaţiei în cazul în care există neclarităţi se va face în favoarea contribuabilului - implicit, împotriva Fiscului.

„Acest principiu este însă doar vârful unui aisberg, în sensul că până să se ajungă la o interpretare împotriva Fiscului, când părţile se află în faţa unei prevederi punctuale, trebuie parcurşi mai mulţi paşi.
Dar chiar şi aşa, principiul acesta poate fi bifat ca favorabil pentru contribuabili“, au explicat experţii EY.

Subdeclararea, echivalentă cu nedeclararea

În formulele iniţiale, noul Cod de Procedură Fiscală introducea penalităţi de nedeclarare, dar şi de subdeclarare a obligaţiilor fiscale. Subdeclararea însemna omiterea unei părţi a obligaţiilor, sancţiunile fiind proporţionale (5%, respectiv 25%).

Dar pe parcursul legislativ, până să ajungă la Cotroceni, a mai rămas doar nedeclararea ca faptă sancţionabilă, aceasta penalizând - bineînţeles - 100% sumele nedeclarate.

„În dezbaterile pe această temă, am cerut să existe şi subdeclararea, pentru cazurile în care - din neştiinţă, nu din rea-voinţă - contribuabilul omite să-şi evidenţieze unele obligaţii.
Ni s-a transmis, însă, că autorităţile vor să încurajeze declararea (deplină - n.n.) şi că oricum se va penaliza doar partea nedeclarată. Probabil că această prevedere va fi una dintre cele mai deranjante pentru mediul de afaceri“, ne-au mai spus experţii fiscali.

Inechitate apăsătoare la dobânzi şi penalităţi

O altă prevedere deranjantă din viitorul Cod de Procedură Fiscală este dată de faptul că se păstrează inechitatea dintre stat şi contribuabil în cazurile de întârziere la plată.

„Când statul întârzie să/şi plătească datoriile către contribuabli, penalitatea este de 0,02% pe ziua de întârziere, ceea ce înseamnă 7,3% pe an; când însă contribuabilul întârzie plata datoriilor către stat, acesta este penalizat cu 0,11% pe ziua de întârziere, ceea ce înseamnă 40% pe an.
Această inechitate nu a fost eliminată, nici măcar ameliorată prin noul Cod de Procedură Fiscală“, au mai arătat experţii EY.

Ei au mai precizat că termenul de soluţionare a contestaţiilor a fost extins de la 45 de zile la 6 luni.

Asta înseamnă că, în caz de întârziere a soluţionării, contribuabilii se pot adresa instanţei după 45 de zile; din momentul intrării în vigoare a noului Cod de Procedură Fiscală, contribuabilii se vor mai putea adresa instanţei doar după şase luni de întârziere a soluţionării de către Fisc a contestaţiilor depuse.