Un sfert din salariul net se duce pe achitarea ratelor la credite

În cazul majorării dobânzilor, populaţia ar mai putea aloca încă 1% din venit pentru rambursarea împrumuturilor. Populaţia a obţinut, în primele opt luni din 2007, un volum al creditelor

În cazul majorării dobânzilor, populaţia ar mai putea aloca încă 1% din venit pentru rambursarea împrumuturilor.

Populaţia a obţinut, în primele opt luni din 2007, un volum al creditelor bancare aproape similar cu cel solicitat pe tot parcursul anului trecut. Implicit, gradul de îndatorare a înregistrat o creştere semnificativă. Numai în luna august, nivelul s-a majorat cu aproape un punct procentual, ca urmare a ritmului record înregistrat pe segmentul finanţărilor în valută.

Creditele totale obţinute de populaţie a depăşit, în luna august, echivalentul a 57 miliarde de lei. Raportat la numărul total de salariaţi din economia naţională, principalii solicitanţi de finanţări bancare, împrumutul mediu aferent unei persoane se ridică la peste 12.000 lei (aproximativ 3.650 euro). Pentru comparaţie, la începutul anului, creditul mediu aferent fiecărui salariat nu depăşea 8.700 lei (circa 2.500 euro).

Adică, împrumuturile populaţiei s-au majorat cu aproape 40% în primele opt luni. Pe de altă parte, ultimele date publicate de Institutul Naţional de Statistică arată faptul că, în perioada ianuarie - iulie 2007, salariul mediu net s-a majorat cu aproximativ 13%. Astfel, gradul mediu de îndatorare aferent angajaţilor a depăşit 24% din venitul net, faţă de 20,4% la începutul anului curent.

Riscul unor rate lunare mai mari

Pe lângă majorarea gradului de îndatoare într-un ritm accelerat, riscurile din perioada următoare pot determina majorarea ratelor lunare plătite de persoanele fizice. Astfel, oficialii Băncii Naţionale au subliniat faptul că, pe termen scurt, perspectivele inflaţiei s-au înrăutăţit. În plus, intervenţiile băncii centrale în piaţa monetară
s-au schimbat, BNR atrăgând lichiditatea în depozite cu o dobândă fixă de 7%, nu variabilă ca până acum. De aceea, unii analişti consideră că, până la sfârşitul acestui an sau în prima parte din 2008, BNR ar putea decide majorarea dobânzii de politică monetară.

Cele mai recente date indică faptul că, în iulie, dobânda anuală efectivă a unui credit de consum în lei era de 18,17%, în timp ce rata aferentă împrumuturilor pentru locuinţe se situa la nivelul de 9,49%. Iar cum aproape 53% din soldul total al creditelor sunt acordate în monedă naţională (din acestea, peste 90% sunt finanţări pentru consum), rezultă că, în cazul majorării dobânzilor în lei cu un punct procentual, efortul financiar va reprezenta aproape 0,4 procente din venitul net. Adică, la nivelul întregii economii, gradul de îndatorare riscă să se apropie de 24,8% din salariul mediu net.

În mod similar, în cazul unei deprecieri semnificative a monedei naţionale, gradul de îndatorare al populaţiei se majorează imediat, ca urmare a faptului că aproximativ 48% din soldul împrumuturilor este acordat în valută.

Avertizarea Băncii Naţionale şi a agenţiilor străine

Banca Naţională a avertizat încă din prima parte a anului trecut asupra riscurilor implicate de majorarea gradului de îndatorare a populaţiei. Astfel, începând din 2006, populaţia din cele mai multe judeţe ale ţări a devenit debitor net pentru sistemul bancar. Adică, volumul împrumuturilor primite de populaţie îl depăşeşte pe cel al depozitelor la termen. Iar riscurile sunt cu atât mai mari cu cât rata şomajului depăşeşte media ţării în multe dintre aceste zone.

O altă avertizare a venit, la sfârşitul săptămânii trecute, din partea agenţiei internaţionale de rating Fitch. Reprezentanţii acestei instituţii precizează că, în următoarele şase luni, ar putea încadra România într-o categorie superioară de vulnerabilitate. "Cinci state din categoria MPI 2 (indicator macroprudenţial la nivel mediu, care sugerează o vulnerabilitate sistemică moderată - n.r.) par a cădea în categoria MPI 3 (cel mai scăzut nivel, care sugerează o vulnerabilitate ridicată la potenţiale riscuri sistemice - n.r.). Acestea sunt Armenia, Brazilia, Kazahstan, România şi Turcia", arată un raport al Fitch.

Indicatorul macroprudenţial indică măsura în care ritmul de creştere a creditelor, a preţului activelor şi rata de schimb pot spori vulnerabilitatea sistemului bancar la corecţii ale ratei de schimb şi ale preţului activelor. Iar în cazul în cazul încadrării României într-o categorie superioară de vulnerabilitate, investitorii străini ar putea decide să-şi retragă plasamentele din ţara noastră, generând presiuni de depreciere a monedei naţionale.
Iar cum împrumuturile în valută se scumpesc corespunzător, restanţele populaţiei pot creşte semnificativ. Şi asta în condiţiile în care datoriile populaţiei către bănci sporesc în acelaşi ritm cu cel al creditelor acordate.