Un deputat PSD vrea simplificarea procedurii de revocare a şefului ASF, dacă aduce „grave prejudicii“ sistemului

Deputatul PSD Florin Gheorghe a depus un proiect de lege prin care procedurile de revocare a şefului ASF ar fi simplificate, prin introducerea posibilităţii ca Parlamentul să îl schimbe din funcţie dacă aduce "grave prejudicii" sectoarelor supravegheate sau, „fundamentat“, la propunerea Comisiilor de specialitate din Parlament.

Legea ASF nu prevede o procedură clară pentru revocarea şefului instituţiei de către Parlament pentru alte situaţii decât cele de incompatibilitate sau cazier judiciar/fiscal. 

Deputatul Florin Gheorghe a depus o lege prin care revocarea se va putea face şi dacă şeful ASF „îndeplineşte cu rea-credinţă funcţia“, dacă „produce grave prejudicii sectoarelor financiare supravegheate“ sau dacă, „fundamentat“, Comisiile de specialitate din Parlament propun schimbarea sa.

Aceste noi criterii vor simplifică procedura de revocare prin Parlament, pe care parlamentarii au acuzat-o de a fi insuficientă şi neclară în momentul în care au început demersurile pentru schimbarea lui Mişu Negriţoiu.

Patru comisii din Senat şi Camera Deputaţilor, reunite într-o şedinţă comună în octombrie, au votat în unanimitate revocarea din funcţie a preşedintelui Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), Mişu Negriţoiu, iar preşedintele Comisiei Economice a Camerei Deputaţilor, deputatul PSD Mihai Tudose, a anunţat demararea efectivă a procedurii de demitere.

Propunerea urma să fie votată într-o şedinţă de plen comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, care nu a fost însă convocată până în acest moment.

Parlamentarii au votat luni în absenţa lui Mişu Negriţoiu, care a refuzat invitaţia şi a trimis o scrisoare în care arată ca revocarea unui membru al consiliului de conducere al ASF nu este legal posibilă, cât timp acesta îndeplineşte condiţiile care au stat la baza numirii sale.

Săptămâna trecută, Mihai Tudose a anunţat că a demarat procedurile pentru demiterea lui Negriţoiu.

Luni a avut loc şedinţă comună la care au participat patru comisii: comisia pentru politica economică, reformă şi privatizare şi comisia pentru buget, finanţe şi bănci din Camera Deputaţilor, plus comisia economică, industrii şi servicii şi comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital din Senat.

Cele patru comisii au votat în octombrie, în unanimitate, cu o abţinere şi o persoană prezentă care nu a votat, revocarea lui Negriţoiu, iar acesta ar putea să nu primească cele opt salarii compensatorii prevăzute în contractul colectiv de muncă, potrivit lui Tudose.

„Am demarat efectiv procedura de demitere. Salariile compensatorii sunt plătite în cazul în care Negriţoiu ar fi demis din cauze neimputabile, ori noi tocmai asta vrem să demonstrăm“, a spus Tudose.

Deputatul PNL Andreea Paul a susţinut, în cadrul şedinţei, că preşedintele ASF are un salariu de 13.000 de euro, iar articolul 55 din contractul colectiv de muncă din cadrul instituţiei prevede acordarea a opt salarii compensatorii în cazul demiterii acestuia.

„Negriţoiu primeşte opt salarii compensatorii, adică 104.000 euro, dacă este demis. Acesta este motivul pentru care nu vrea să-şi dea demisia“, a spus Paul.

Parlamentarii i-au reproşat lui Negriţoiu în octombrie slaba performanţă obţinută în funcţia de preşedinte ASF, în contextul în care jucătorii din piaţa asigurărilor auto obligatorii RCA se confruntă cu falimente şi situaţii financiare instabile.

Preşedintele ASF s-a apărat de acuzaţiile privind Ordonanţa de Urgenţă care stabileşte tarife maximale la RCA, susţinând că primele RCA maxime pe care le-a propus autoritatea sunt cu mult sub cele din ţările vecine.

Mişu Negriţoiu a ajuns preşedinte al ASF la 1 aprilie 2014, cu sprijinul PSD, care a votat masiv în parlament numirea sa.

Negriţoiu a venit la conducerea ASF în locul lui Dan Radu Ruşanu, care şi-a dat demisia de la şefia autorităţii din arestul poliţiei, în martie 2014, în condiţiile în care era arestat pentru 30 de zile în dosarul Carpatica - ASF.