UE te ajută să investeşti într-o livadă profitabilă

Poţi obţine finanţare nerambursabilă pentru înfiinţarea unei plantaţii pomicole. Plantează pomi fructiferi mai roditori, achiziţionează-ţi un sistem antigrindină şi unul de irigare, iar Uniunea Europeană îţi rambursează jumătate din costuri.

Dacă vrei să înfiinţezi o plantaţie pomicolă sau să-ţi reînnoieşti pomii fructiferi din vechea livadă, poţi obţine până la un milion de euro, bani nerambursabili, prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală. Fondurile se acordă prin intermediul măsurii 121-Modernizarea exploataţiilor agricole şi asigură o susţinere financiară de 50% din valoarea eligibilă a proiectului.

Dacă vrei să faci o astfel de investiţie, trebuie să ştii că sumele nerambursabile se acordă numai pentru înfiinţarea livezii şi nu acoperă costurile cu întreţinerea ei până la momentul intrării pe rod. „Banii de la UE acoperă, astfel, cheltuielile cu pregătirea terenului, achiziţionarea materialului săditor şi a unui sistem antigrindină”, explică Roxana Ştefănescu, consultant în cadrul Agrofinance Group.

Totodată, se acordă finanţare nerambursabilă şi pentru procurarea unui sistem de irigare, împrejmuirea livezii, construirea unui depozit frigorific şi achiziţia materialului de sprijin-picheţi. Poţi obţine finanţare, inclusiv, pentru procurararea maşinilor şi a utilajelor specifice, ca de exemplu un tractor, un plug, o maşina de stropit sau uneltele de tăiere şi curăţire.

Cât te costă?

Valoarea investiţiei într-o plantaţie pomicolă depinde în primul rând de suprafaţa pe care se întinde livada. În plus, preţul materialului săditor este diferit în funcţie de soi şi de vârstă. Dacă vrei să diminuezi timpul de aşteptare până la intrarea pe rod, poţi utiliza material săditor de doi ani, crescând astfel gradul de rezistenţă a pomului şi reducând numărul de pomi pierduţi.

În medie, pentru o suprafaţă de livadă de patru ari, costurile totale pornesc de la 5.000 de euro. „Totuşi, pentru a fi rentabilă, este necesară totuşi o investiţie de minimum 10.000 de euro“, punctează consultantul Agrofinance Group. Mai mult decât atât, costurile totale depind de zona în care se află plantaţia.

Şi asta pentru că în primii doi ani de la înfiinţare (timpul necesar pentru ca producţia să înceapă), va trebui să suporţi manopera pentru tăierea şi stropirea pomilor, activităţi realizate cu muncitori.

Ia în calcul un cost de aproximativ 4.000 de lei pentru întreţinerea unui hectar de cireşi în primii doi ani şi unul de 5.000 de lei dacă ai plantat pruni sau caişi.

Investiţia minimă este însă mult mai mare dacă ai în vedere şi alte lucrări sau dacă vrei să achiziţionezi utilaje. Astfel, îţi vei putea recupera investiţia cel puţin după cinci ani, ţinând cont de perioada necesară pentru intrarea pomilor pe rod.

Cum procedezi?

Aplicaţiile sunt deschise persoanelor fizice autorizate, întreprinderilor sau asociaţiilor familiale, dar şi cooperativelor agricole, cât şi societăţilor comerciale. Pot aplica chiar şi persoanele fizice, cu condiţia să se autorizeze la 30 de zile de la data notificării selectării proiectului.

Dosarul tău va trebui să cuprindă documentele standard solicitate la măsura 121: studiu de fezabilitate, avizele de mediu, certificate fiscale şi documente care atestă statutul tău juridic şi drepturile de proprietate sau arendă asupra terenului.

Dacă ai beneficiat de finanţare din fonduri SAPARD, va trebuie ataşezi o dovadă în acest sens, iar dacă ai un credit, un grafic de rambursare. Dacă nu te descurci la întocmirea dosarului şi completarea cererii de finanţare, apelează la o firmă de consultanţă.

Ulterior, dosarul tău va fi depus la Oficiul Judeţean de Plăţi, care verifică conformitatea dosarului şi îl trimite mai departe pentru a fi evaluat. Iar dacă obţii finanţare, poţi să începi liniştit demararea lucrărilor, cu condiţia să dispui de partea ta de cofinanţare.

Cum obţii bani mai mulţi

Sprijinul nerambursabil oferit de Uniunea Europeană este de 50% din valoarea eligibilă a proiectului, dar nu poate depăşi plafonul de un milion de euro. Există însă şi excepţii. Pentru zona Bucureşti- Ilfov, este prevăzut un ajutor de cel mult 40% din valoarea eligibilă.

Valoarea sprijinului european poate creşte cu 5% dacă beneficiarul investiţiei este o persoană fizică sub 40 de ani sau dacă persoana juridică are un asociat unic sub această vârstă. Totodată, finanţarea europeană poate creşte cu 10% pentru investiţiile realizate în zone montane cu handicap natural.

Acte la dosar

Memorial justificativ
Bilanţul pe 2008
Acte de proprietate asupra terenului
Document APIA de înscriere în registrul fermelor
Nota de constatare privind echipamentele
Datele de contact ale băncii
Declaraţie privind angajamentul de cofinanţare
Cazier fiscal, certificate fiscale
Adeverinţa DSVSA, notificare de la Direcţia de Sănătate Publică
Certificat constatator ORC cu menţiunile capital privat 100%
Copii după actele de identitate ale reprezentanţilor legali, certificate de înmatriculare

La ce uşi batem

1. Firma de consultanţă
2. Oficiul Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (OJPDRP)
3. Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP)
4. Banca

Paşi de urmat

1. Alegerea firmei de consultanţă
2. Întocmirea dosarului de finanţare
3. Depunerea dosarului la oficiul APDRP
4. Evaluarea şi punctarea dosarului
5. Încheierea contractului de finanţare
6. Implementarea proiectului – realizarea efectivă a investiţiei

Adrese utile

www.istis.ro  Institutul de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor

Societatea Naţională a Pomicultorilor din România

www.apdrp.ro  Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit

www.madr.ro  Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale

Telverde pentru sesizarea dificultăţilor de accesare a fondurilor europene: 0800 800 644

A dat merele pe cireşe şi caise

Mulţi pomicultori renunţă la culturile de mere

Focşăneanul Nicolaie Ţuţoi a luat în urmă cu doi ani o hotărâre dramatică. A smuls merii de pe o suprafaţă de 20 de hectare şi a pus în loc alţi pomi, mai rentabili: cireşi, caişi şi pruni. I-a fost destul de greu să se despartă de livada de meri, în care a investit constant, dar care nu-i aducea niciun profit.

„Numai stropitul mă costă o sută de mii pe an, iar pentru tăiat se ia 2,5 lei de pom”, a explicat omul de afaceri focşănean. În plus, merele nu aveau mare căutare.

„N-am reuşit să le dau decât unor producători de sucuri şi gemuri”, adaugă Ţuţoi. Calculul economic era sec. Celelalte afaceri pe care le avea, în domeniul confecţiilor şi imobiliarelor, îi aduceau profit, iar livada numai pierderi.

Pomii au fost aduşi din Ungaria

A trecut la treabă în 2007 şi a investit în total peste un milion de lei, dintre care 240.000 de lei au fost finanţare SAPARD. „Am cheltuit foarte mult cu aceste lucrări pentru că am găsit şi şpalieri de beton din patru în patru metri, îngropaţi în pământ. A fost muncă nu glumă”, îşi aminteşte Ţuţoi. Investiţia a fost finalizată în 2008.

„Am plantat caişi, cireşi şi pruni, toţi altoiţi şi aduşi din Ungaria. Numai achiziţionarea acestora m-a costat 170.000 de lei”, a explicat omul de afaceri. După ce a terminat plantarea, Ţuţoi s-a pus pe aşteptat, pentru că noua livadă va prinde rod abia în 2010.

Primele fructe se coc în 2010

Plantaţia sa de la marginea Focşaniului este dotată cu utilaje şi instalaţii de îngrijit pomii, totul sub coordonarea unui şef de fermă. Ţuţoi abia aşteaptă să se coacă primele fructe. „Să sperăm că cireşele şi caisele au mai mare căutare pe piaţă decât merele”, spune investitorul.

Se gândeşte în perspectivă la o afacere cu fructe conservate, dar are nevoie de o livadă mai mare. „M-am gândit să dezvolt o afacere cu dulceţuri şi gemuri, dar trebuie să am asigurată producţia non-stop.

Cu suprafaţa pe care o deţin se asigură producţia pe trei-patru zile. Aşa că nu se merită investiţia, pentru că trebuie să ai laboranţi, specialişti, să dai de lucru la oameni”, a explicat omul de afaceri.

SAPARD, prea stufos

Nicolaie Ţuţoi spune că sprijinul financiar din programul SAPARD a însemnat multă hârţogăraie, iar banii au venit cu întârziere. „Am primit cam 25% din investiţie şi asta cu greutate, pentru că nu au avut la un moment dat banii. Oricum, trebuie întâi să punem noi banii şi după aceea îi primim înapoi”, a subliniat Ţuţoi.

Acesta este dezamăgit şi de faptul că, spre deosebire de viticultori, care sunt protejaţi de legi speciale, pomicultorii au fost uitaţi. „Deţinătorii de livezi n-au niciun ajutor”, a adăugat omul de afaceri focşănean.

A obţinut zece autorizaţii pe zi

Obţinerea tuturor avizelor a fost un test de rezistenţă pentru Nicolaie Ţuţoi. Practic, el a trebuit să obţină 32 de autorizaţii în trei zile. „Eram în maşină când am auzit la radio că s-a prelungit termenul de depunere a proiectelor SAPARD.

Mi-am sunat oamenii şi le-am zis să treacă la treabă. Proiectul în sine era întocmit. Bani în cont aveam. Acolo unde angajaţii mei nu au reuşit, m-am dus personal şi am obţinut aprobările”, ne-a declarat omul de afaceri.