Tei şi Vitan, în liga selectă a celor mai scumpe cartiere

Apartamentele vechi din aceste zone semicentrale ale Bucureştiului au preţuri care ţintesc pragul de 2.000 de euro pe metru pătrat Primăverii, Cotroceni sau Băneasa sunt numele care

Apartamentele vechi din aceste zone semicentrale ale Bucureştiului au preţuri care ţintesc pragul de 2.000 de euro pe metru pătrat

Primăverii, Cotroceni sau Băneasa sunt numele care tradiţional deschid topul celor mai scumpe zone din Capitală. Şi alte cartiere avansează rapid în acest clasament. Poziţionarea semicentrală, spaţiile verzi sau apariţia unor centre comerciale de tip mall ridică preţul apartamentelor din cartiere până nu de mult "fără pretenţii", precum Vitan, Tei sau Tineretului.

"Zona de centru-nord a Capitalei deschide topul cartierelor bucureştene. Locuinţele situate aici au preţurile cele mai ridicate, zonele fiind râvnite mai ales pentru numeroasele facilităţi pe care le prezintă, respectiv spaţii verzi, accesul mijloacelor de transport în comun, precum şi la zone de shopping şi relaxare", se arată într-un comunicat al agenţiei Coldwell Banker Affiliates of Romania. Astfel, în zona Primăverii, care se află pe primul loc atât în funcţie de preţul locuinţelor noi, cât şi al celor vechi, costul de achiziţie al unui metru pătrat se ridică la 3.000-3.500 de euro pentru ambele variante de locuire.

Locuinţele vechi de la periferie, mai scumpe decât cele noi

La polul opus, cele mai ieftine locuinţe din Capitală se pot cumpăra în Berceni sau în Prelungirea Ghencea. Tot în aceste zone preţul locuinţelor construite după 1990 este mai mic decât al celor noi. În Berceni, proprietarii locuinţelor vechi au preţuri de 1.600-1.800 de euro pe metru pătrat util, în timp ce dezvoltatorii cer 1.000-1.500 de euro pe metru pătrat, construit de această dată. Similar, în Drumul Taberei, preţul pe metru pătrat la locuinţele vechi variază între 1.700 şi 1.900 de euro, iar al celor noi, între 1.2 00 şi 1.500 de euro. Cum se explică acest lucru? Se construieşte în continuare foarte puţin.

"Practic, după '89, volumul de construcţii noi a scăzut dramatic, timp de 15 ani numărul de locuinţe date în folosinţă anual situându-se la circa 1.000, în comparaţie cu Budapesta, unde au fost livrate circa 10.000-15.000 de unităţi în fiecare an", se spune în comunicatul Coldwell.

Bucureştiul, un oraş tot mai apreciat de expaţi

Mai aglomerat şi mai poluat de la o zi la alta, oraşul lui Bucur este, neaşteptat, tot mai bine văzut de expaţii care vin în România. Potrivit unui studiu al firmei de consultanţă în resurse umane ECA International, citat de Reuters, Capitala se află pe un meritoriu loc 14 în topul oraşelor preferate de străinii care vin să muncească la noi. Faţă de anii trecuţi, cei intervievaţi constată îmbunătăţiri substanţiale în domeniul securităţii, al locuinţelor şi al sănătăţii.

În acest clasement suntem devansaţi de oraşe cu tradiţie în materie de calitate a locuirii precum Copenhaga, Geneva, Basel, Berna, Dusseldorf sau Bonn. Notabil este totodată şi faptul că Bucureştiul devansează cu şase locuri Bratislava, următorul oraş est-european din clasamentul realizat de expaţii europeni.

Doar 45.000 de noi locuinţe în România anului 2007

Şi datele Institutului Naţional de Statistică (INS) creionează o situaţie similară, extinsă la nivel naţional.
Numărul total de locuinţe finalizate anul trecut a ajuns la 45.867 unităţi, cu 7.689 mai multe decât în 2006. Geografic, cele mai multe locuinţe s-au realizat anul trecut în zona de nord-est a României, respectiv 8.180, însă cea mai mare creştere, de aproape 2.000 de locuinţe, a fost consemnată pentru regiunea Bucureşti-Ilfov.
În România, la sfârşitul anului trecut erau 120.570 locuinţe în curs de execuţie, dintre acestea, cele mai multe aflându-se în stadiul de finisaj, peste 37%.