Tăranul român, faţă cu ortofotoplanul
0Identificarea parcelelor, finalizată doar în 130 de localităţi din 3.200
pe suprafaţa de teren, ţăranul român trebuie să-şi caute parcela pe fotografiile făcute din avion anul trecut. Crearea acestui sistem, aşa-numitul IACS - Sistem Integrat de Administrare şi Control - se desfăşoară contracronometru şi este însemnat de un binemeritat steguleţ roşu în ultimul raport de monitorizare al Comisiei Europene.
1,5 milioane de fermieri caută pe hartă 45 milioane de parcele
Înscrişi deja în Registrul Fermelor de astă-primăvară prin declaraţii pe proprie răspundere, cei 1,5 milioane de fermieri trebuie acum să identifice pe poze 45 milioane de parcele agricole, care însumează 9,5 milioane de hectare. Procesul a demarat acum o lună şi, susţine ministrul agriculturii, Gheorghe Flutur, se va încheia până la sfârşitul lunii octombrie. Dieter Goertz, euroconsilier pe probleme de IACS, consideră mai probabil sfârşitul lui noiembrie. E de doi ani în România şi îi consideră pe români "maeştri ai improvizaţiei". Până acum, procesul de identificare a parcelelor a fost finalizat în 130 de localităţi din 3.163, câte se află la nivelul întregii ţări. În momentul de faţă se lucrează la identificarea parcelelor în 389 de localităţi. Pentru celelalte nu sunt încă gata hărţile digitale.
Întreg procesul se gâtuie la control, deoarece numai o hartă din trei este acceptată. Rata de avizare e de 30%, unele hărţi sunt întoarse de trei ori. Există acum hărţi digitale acceptate pentru numai 509 localităţi din ţară, chiar dacă companiile care fac digitizarea fotografiilor au livrat către control hărţi pentru 1.150 de localităţi. Ministrul agriculturii recunoaşte întârzierile, anunţând că va discuta cu companiile în cauză - patru la număr - să mai angajeze oameni, astfel încât să livreze hărţile la timp. Cât de "la timp" mai poate fi vorba pentru un proces care are o întârziere de trei ani.
Parcelele împrăştiate în mai multe blocuri fizice, neeligibile
La Valea Călugărească sunt 600 de fermieri. E o comună mare, cu 10.000 de persoane. De două săptămâni a demarat aici programul "Găseşte-ţi parcela!", şi abia circa 30% din fermieri au trecut pe la primărie. Viceprimarul comunei, Stelian Muşoiu, crede că procesul - foarte complicat - va mai dura cel puţin trei săptămâni, în timp ce în calculele Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură sunt alocate trei săptămâni pe fiecare localitate. Practica aduce probleme noi, pentru că suprafeţe considerate de ţărani eligibile se pot dovedi neeligibile. Dacă fermierul a declarat o parcelă de 0,5 ha şi de fapt această suprafaţă se află în blocuri fizice diferite - fiind despărţită de un râuleţ sau de un drum prin vie - rezultă două parcele mai mici de 0,3 ha, care sunt ambele neeligibile. Problema nu are soluţie, şi ţăranul nu are cum să primească banii europeni.
La anul, subvenţia ajunge la 75 de euro pe hectar
România va primi anul viitor 440 milioane de euro în cadrul schemei de plată unică pe suprafaţă. Indiferent de ce au cultivat, fermierii care lucrează mai mult de 1 ha şi au parcele de peste 0,3 ha primesc această subvenţie. Raportat la suprafaţa înscrisă în Registrul fermelor, subvenţia va fi în 2007 de 50 de euro pe hectar. Ministerul Agriculturii va suplimenta această subvenţie cu una naţională, care poate merge până la 25 de euro pe ha, promite ministrul Flutur. Dar această subvenţie suplimentară va fi alocată pe culturile la care România are cotă, pentru plantele tehnice, legume, astfel încât să fie stimulată reconfigurarea scructurii culturilor la nivel naţional.