Subvenţiile pe păşuni, furate de la fermieri

Crescătorii de animale îi acuză pe primarii comunelor că sustrag banii europeni destinaţi fermierilor în vederea întreţinerii pajiştilor.

Încă de când România este membră a Uniunii Europene, mai exact din 2007, crescătorii de animale pot obţine o subvenţie despre care s-a vorbit extrem de puţin: pe lângă ajutorul per capita, de câţiva euro pe an, există şi ajutorul pentru păşunat, cuprinse între 150 şi 300 de euro pe an.

Deşi pare greu de crezut, dacă ai o vacă poţi obţine până la 300 de euro pentru a-i asigura păşunatul, iar dacă în sat sunt mai puţine vaci decât necesarul pentru a acoperi întreaga suprafaţă disponibilă, atunci poţi primi chiar mai mult. Numai că această subvenţie, fiind o necunoscută la nivelul fermierilor, este accesată - de cele mai multe ori, fraudulos - de către „băieţii deştepţi" din primăriile comunelor. „Adevărul" vă prezintă mecanismul prin care este posibilă această fraudă care la nivel naţional ia proporţii de ordinul sutelor de milioane de euro pe an.

Fals în acte şi cheltuieli fictive

În primul rând, pentru ca fermierul care deţine animalele să acceseze subvenţia pentru păşunat el trebuie să se adreseze primăriei locale, iar aceasta să-i desemneze parcela aferentă din islazul comunal.

Având parcela desemnată, fermierul se adresează Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA) şi obţine subvenţia necesară pentru întreţinerea ei - desţelenit, cosit, irigat etc. Subvenţia se acordă pe Unitatea de Vită Mare (UVM), care e echivalentă cu o vacă sau 6 oi, un cal sau 6 capre, fiecărei UVM revenindu-i între 0,7 şi 1 hectar, iar la hectar se dau între 150 de euro la câmpie şi 300 de euro la munte. În mod firesc, dacă la o primărie nu se înregistrează cereri de subvenţie astfel încât să se acopere întreaga suprafaţă disponibilă, atunci restul de suprafaţă îi revine spre administrare, iar banii de subvenţie (pentru întreţinerea păşunii) îi revin bugetului local.

Spre exemplu, celebrele pârtii de pe Valea Prahovei sunt, de fapt, păşuni pe timp de vară, iar subvenţiile se împart între primăriile riverane şi fermieri, pentru că nu sunt destule animale pentru a le popula.

Există însă şi cazuri, deloc puţine, în care „băieţii deştepţi" din primăriile comunale refuză, pe de-o parte cererile legitime pentru subvenţii ale crescătorilor de animale şi aceesează ei înşişi, de cealaltă parte - prin interpuşi - banii europeni.

E simplu: într-o primă fază anunţă APIA că în comună nu sunt fermieri doritori de subvenţii (chiar dacă la uşa lor solicitanţii stau ciorchine), după care angajează o societate apropiată primarului sau „creierului" operaţiunilor, care se va ocupa de întreţinerea păşunii. Desigur, acea societate va face cheltuieli exorbitante pentru lucrări cât se poate de uşoare şi, uite-aşa, banii europeni ajung în buzunare private.

Sesizare către Procurorul General

Trebuie precizat că astfel de fapte - deturnarea de fonduri europene - se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 3 ani, dar cu toate că au fost depistate asemenea cazuri în 30 de comune din 23 de judeţe ale ţării încă nu s-au operat arestări. De aceea, Asociaţia pentru Prevenirea Abuzurilor Fiscale (APAF), condusă de Garbis Kehaian - care a centralizat toate plângerile făcute de fermieri în aceste cazuri - a înaintat o sesizare prin care cere procurorului general al României să urgenteze cercetările, pe care acum le desfăşoară DNA.

Pentru a exprima proporţia fraudei cu subvenţii destinate crescătorilor de animale, dar deturnate de aleşii locali, liderul APAF a arătat,  într-o conferinţă de presă, că România are aproximativ 4 milioane de hectare de păşuni şi cel puţin 90% din banii destinaţi acestora au fost gestionaţi oneros.

Altfel spus, cel puţin 500-600 de milioane de euro de la Uniunea Europeană dispar în buzunare private şi, atenţie, când toate aceste fraude vor fi penalizate vom plăti toţi contribuabilii, pentru că sancţiunea va fi aplicată României, ca stat membru.

Proporţiile jafului

România are aproximativ 4 milioane de hectare de păşuni şi cel puţin 90% din banii destinaţi acestora au fost gestionaţi oneros. Cel puţin 500-600 de milioane de euro de la Uniunea Europeană dispar în buzunare private.