STUDIU: Bulgaria surclasează net România în cursa către adoptarea monedei euro

În prezent, România îndeplineşte numai două din cele cinci criterii de convergenţă (trecere la moneda euro), iar Bulgaria ne-a depăşit cu mult, îndeplinind aproape toate criteriile, arată un studiu al companiei de consultanţă Golden Mind&Spirit. Bulgaria mai are de îndeplinit doar criteriul deficitului bugetar, care însă este foarte aproape de limita stabilită.

România îndeplineşte acum doar doi din cinci indicatori de convergenţă, şi anume cei referitori la datoria publică şi la fluctuaţia cursului valutar. „Problemele pe care România le are în privinţa convergenţei cu zona europeană se resimt în decalajele serioase care ne separă de ţările dezvoltate din UE. Aceste decalaje trebuie să devină o preocupare serioasă pe agenda de lucru a clasei politice româneşti. În caz contrar, diferenţele dintre România şi restul Europei se vor păstra, ba, mai rău, se vor accentua, cu efect direct asupra nivelului de trai al populaţiei, dar şi al dezvoltării societăţii pe ansamblu“, arată specialiştii companiei de consultanţă. Cităm, în continuare, un rezumat al studiului Golden Mind&Spirit:

Indicatorii convergenţei nominale conform Tratatului de la Maastricht

1. Stabilitatea preţurilor – se calculează printr-o rată a inflaţiei cu cel mult 1,5 puncte procentuale mai mare faţă de media primelor trei ţări din clasament. Rata inflaţiei României pentru 2011 a fost de 3,14%. Dar ţările cu cea mai mică inflaţie din UE în 2011 au fost Suedia cu 0,4%, Malta cu 1,3% şi Irlanda cu 1,7%. Media inflaţiei din ţările cel mai bine poziţionate este aşadar de 1,13%. Acest lucru înseamnă că valoarea maximă acceptată după acest criteriu pentru România ar fi de 2,63%. Valoarea înregistrată de România a fost cu 0,62% mai mare faţă de limita acceptată. Pentru aceeaşi perioadă, rata inflaţiei Bulgariei, care a aderat la acelaşi moment cu România a fost de 2%, cifră care se încadrează în limita stabilită prin tratat.

2. Stabilitatea cursului de schimb - dovedită pentru o perioadă de cel puţin doi ani înainte de adoptarea monedei unice printr-un curs stabil faţă de euro menţinut într-o bandă de variaţie ERM II de +/-15%. ERM, adică European Exchange Rate Mechanism, a fost introdus pentru a atinge stabilitatea monetară în Europa, în pregătirea pentru Uniunea Economică şi Monetară, precum şi pentru introducerea unei monede unice, euro, care a avut loc la 1 ianuarie 1999. Bulgaria şi România nu fac parte din ERM II la aceasta dată. Fluctuaţia cursului de schimb înregistrat de România în perioada decembrie 2010 - decembrie 2011 a fost de 0,6%, confrom calculelor Golden Mind&Spirit. În această perioadă, România îndeplineşte limita stabilită pentru acest indicator. În ceea ce priveşte Bulgaria, aceasta a stabilit un curs fix între leva şi euro încă din 2005.

3. Rata dobânzii pe termen lung – trebuie să fie cu maximum două puncte procentuale mai mare faţă de media primelor ţări cu cea mai mică inflaţie. Mai exact, rata medie nominală a dobânzii pe termen lung din ultimul an luat în calcul nu trebuie să fie mai mare de două puncte procentuale faţă de media ratelor dobânzilor pe termen lung din acele trei state membre UE care stau cel mai bine la capitolul stabilitatea preţurilor. România a înregistrat şi la acest capitol o depăşire cu 0,27%, în timp ce Bulgaria se încadrează şi în aceasta limită, având o rată a dobânzii pe termen lung în anul 2011 de 5,76%, adică mai mult de un punct procentual sub limita admisă.

Sustenabilitatea poziţiei fiscale

4. Deficitul bugetar (maximum 3% din PIB, conform ţintei stabilite prin Tratatul de la Maastricht). În 2011, deficitul bugetar al României a fost de 4,35% din PIB, puţin mai mic decât cel stabilit cu FMI, respectiv de 4,4%. Pentru o comparaţie cu Bulgaria, având în vedere că ultimele informaţii publicate de Eurostat cu privire la deficitul bugetar sunt cele aferente anului 2010, am ales acest an ca bază pentru comparaţia cu ţara vecină. Din calculele Golden Mind&Spirit rezultă că deficitul bugetar al României în 2010 a fost de 6,9% din PIB. Din nou, deficitul bugetar al României este mai mult decât dublu faţă de cel de 3,1% înregistrat de Bulgaria, care s-a situat astfel foarte aproape de limita stabilită cu UE.

5. Datoria publică (maximum 60% din PIB). România a înregistrat o datorie publică de 33,3% din PIB în trimestrul III din 2011. La nivelul UE, o datorie publică mai mică decât cea a României se înregistra doar în Estonia (6,1%), Bulgaria (15%, aşadar la mai puţin de jumătate din datoria României) şi Luxemburg (18,5%). Atenţie, însă, că în perioada analizată (trimestrul III 2010 – trimestrul III 2011) România a înregistrat o creştere a datoriei publice, în timp ce Bulgaria a înregistrat o scădere a acesteia.
Autorii studiului observă, astfel, că „deşi România se încadrează în limita stabilită de tratatul de la Maastricht, este totuşi depăşită de Bulgaria şi la acest criteriu“.