Strategia Naţională de Export prevede mai multă valoare captată în ţară
0Strategia Naţională de Export (SNE) a fost aprobată recent de guvern şi urmează să fie implementată până în 2009. Realizată în parteneriat public-privat de circa 400 de specialişti, după
Strategia Naţională de Export (SNE) a fost aprobată recent de guvern şi urmează să fie implementată până în 2009. Realizată în parteneriat public-privat de circa 400 de specialişti, după o perioadă de dezbateri publice şi după o prioritizare a sectoarelor în ciuda intereselor divergente, SNE formulează obiective concrete, măsurabile, care vor putea fi monitorizate. Specialiştii au elaborat 23 de strategii de dezvoltare, 16 pentru diferite sectoare economice, cu cel mai mare potenţial de export - textile, mobilă, vin, IT, sticlărie şi ceramică, chimie şi petrochimie, metalurgie, construcţii de maşini, servicii de afaceri, agroturism, produse ecologice, turism balnear, componente auto, artizanat, electrotehnică, cultură - şi şapte strategii intersectoriale - pentru promovarea comerţului, informaţii în comerţ, finanţare, branding, managementul calităţii, cercetare-dezvoltare. Rezultatele SNE vor fi monitorizate din patru perspective: de dezvoltare, perspectiva clientului, a competitivităţii şi instituţională.
Patru domenii - textile, IT, mobilă şi vin - vor beneficia de proiecte de branding sectorial, ceea ce presupune crearea unor identităţi româneşti pe piaţa internaţională. Aplicarea SNE, susţine ministrul Iulius Winkler, va atrage în 2006 o creştere a exporturilor cu peste 15 la sută. Deşi în ultimii ani schimburile economice au înregistrat creşteri constante, în România comerţul exterior pe cap de locuitor rămâne sensibil mai mic decât al vecinilor, de 6 ori mai mic decât în Cehia, de 5,5 decât în Ungaria, de 4,2 ori mai mic decât în Slovacia, de 2 ori mai mic decât în Polonia şi de 1,5 ori mai mic decât în Bulgaria.
Iniţiative cuprinse în SNE
Industria textilelorn 100 ha adiţionale culturi de in şi cânepă, două topitorii pentru cânepă, o fabrică de tors şi una de ţesut pentru in şi cânepă, o fabrică de tors pentru lână, plus una de ţesut
n clustere operative în Bacău şi Giurgiu
n website naţional pentru comerţul electronic
Mobilăn crearea (până în septembrie 2006) a unui Consiliu Naţional de Economie Forestieră, care să îmbunătăţească monitorizarea şi autorizarea tăierilor
n clustere în Satu Mare şi Tg. Mureş
n IMM-uri pentru producţia de componente pentru mobilier
Vin
n reconversia şi replantarea a 600ha/an, în 2006 şi 2007, şi a 1.000 ha/an, până în 2009
n schimbarea balanţei dintre vinul alb şi roşu (38% roşu, în 4 ani).
n 20 la sută din recoltă, de înaltă calitate
n Două treimi din investiţiile orientate spre export, în zonele rurale
n Creşterea exportului de vin cu 15 la sută pe an, 20 la sută din producţie, la export
IT
n 0 la sută taxe pe profitul reinvestit în IT
n o lege prin care să se aloce 1% din impozitul pe venit al companiilor IT unei universităţi preferate (modelul maghiar)
n 0 la sută impozit pe venit pentru exporturile de softwareCooperaŢie
n trecerea anuală la exportul integral, a 30 de societăţi meşteşugăreşti
n crearea a patru centre de design regionale