Sărăcia a devenit un atu pentru retailerii cu preţuri mici
0După ce buzunarele li s-au subţiat ca urmare a măsurilor guvernamentale de austeritate, tot mai mulţi români merg la cumpărături în supermarketurile de tip discount, în detrimentul hipermarketurilor. În acest an, analiştii vizează o scădere a pieţei de retail cu până la 10% şi o creştere a vânzărilor de produse sub marcă proprie („private label“).
Dacă până anul trecut marile magazine erau pline ochi, acum, în timpul săptămânii, cam suflă vântul printre rafturi.
Mai citeşte şi:
Cum profită din plin ungurii şi sârbii de pe urma crizei şi creşterii TVA din România
Efectele crizei în Vest: ravagii printre patroni, afaceri ruinate pe bandă rulantă
VIDEO Maşinile de mic litraj au tot mai mare căutare
Motivul: românii îşi drămuiesc cu mare atenţie fiecare ban şi aleg să-şi facă cumpărăturile în magazinele de tip discount - care practică preţuri reduse. Analiştii estimează pentru acest an o scădere a pieţei interne de retail de până la 10%, dar şi o majorare a cotei de piaţă a magazinelor de tip discount de cel puţin trei puncte procentuale.
„Discounterii vor avea un impact semnificativ asupra comerţului tradiţional, mai ales în zonele urbane medii. Totodată, 2010 a început ca «un an al supermarketurilor», ţinând cont de rata superioară de creştere ca număr de locaţii noi faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut", este de părere Marius Caluian, directorul general al companiei de cercetare MEMRB.
Totodată, Raluca Răschip, analist în cadrul companiei GfK, estimează că în viitor vom asista la o dezvoltare masivă a discounterilor, atât prin intrarea pe piaţă a unor jucători noi, cât şi prin expansiunea reţelelor deja prezente. „În prima jumătate a anului 2010, comerţul modern a atras 45% din cheltuielile casnice", punctează Raluca Răschip.
Oportunităţi de afaceri
Tendinţa de dezvoltare a unităţilor cu preţuri mici a început anul trecut, când au avut un ritm de expansiune de trei ori mai mare decât cel al hipermarketurilor şi când au ajuns la o cotă de piaţă de 9%, faţă de 6% în anul anterior. Principalii discounteri sunt Plus, Penny Market, Profi şi miniMax. Fondurile de investiţii şi oamenii de afaceri au simţit mirosul banilor în magazinele de tip discount şi au dezvoltat businessul către acest segment.
Astfel că, în ultimul an, am asistat la tranzacţii spectaculoase, precum achiziţia reţelei Profi de către fondul de investiţii Enterprise Investors contra sumei de 66 de milioane de euro sau cumpărarea magazinelor Plus Discount de către retailerul german Lidl. Ultima mişcare de pe piaţa de profil este cumpărarea reţelei de 31 de unităţi ale miniMax de către compania Mercadia, controlată de omul de afaceri Dinu Patriciu.
Mercadia deţine şi cele 76 de unităţi ale lanţului de magazine Mic.ro.Tranzacţia Plus-Lidl a fost considerată, în luna iulie, anticoncurenţială de către Comisia Europeană. Însă, oficialii Consiliului Concurenţei spun că încă mai analizează vânzarea care a avut loc în februarie.
„Comisia Europeană a spus că acest caz se referă mai degrabă la pieţele din România şi din Bulgaria, nu la cea europeană, astfel că a rămas la latitudinea autorităţilor de concurenţă din aceste ţări să dea un verdict. Am primit anumite informaţii pe această temă, pentru că sunt oameni care sunt nemulţumiţi", ne-a declarat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.
Referitor la expansiunea discounterilor, Cristian Nacu, partener al fondului de investiţii Enterprise Investors, spune că este determinată, în mare parte, de criză, dar şi de faptul că piaţa a fost mulţi ani dominată de reţelele de hipermarketuri.
Bere Carrefour şi cremă Cora
Văzând că românii au redus cu 30% cumpărăturile din coşul zilnic, din ce în ce mai multe lanţuri de retail au început să-şi producă branduri proprii, care sunt cu peste 15% mai ieftine decât celelalte articole similare.
Astfel, pe piaţă au apărut berea Carrefour, cremele de faţă Winny (produse de Cora) sau conservele Clever (Billa). Pe viitor, analiştii se aşteaptă ca mărcile proprii să cunoască o dezvoltare foarte mare în România. În primul trimestru, acestea deţineau o cotă de 4,5% din piaţă, conform GfK, în timp ce în UE acestea reprezintă peste 25%.