Salariul minim european: Noi norme, adoptate de Parlamentul European

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Salariile minime din toate țările UE ar trebui să permită standarde de viață și de muncă decente, iar statele ar trebui să promoveze negocierea colectivă a salariilor, susține Parlamentul European.

Salariul minim ar trebuie să asigure un trai decent

Cu 505 voturi pentru, 92 împotrivă și 44 abțineri, Parlamentul a adoptat miercuri o nouă legislație privind salariile minime adecvate în UE.

Legislația UE, convenită cu Consiliul în iunie, urmărește să amelioreze condițiile de viață și de muncă ale tuturor lucrătorilor din UE, precum și să promoveze progresul economic și social. În acest scop, ea stabilește cerințe minime pentru caracterul adecvat al salariilor minime prevăzute de legislația națională și/sau de acordurile colective și ameliorează accesul efectiv al lucrătorilor la protecția salariului minim.

Noua directivă ar trebui să se aplice tuturor lucrătorilor din UE care au un contract de muncă sau raporturi de muncă. Țările UE în care salariul minim este deja protejat exclusiv prin acorduri colective nu vor fi obligate să introducă aceste norme și nici să facă acordurile respective universal aplicabile.

Evaluarea caracterului adecvat al salariului minim

Stabilirea salariului minim rămâne o prerogativă națională, însă statele membre trebuie să garanteze că salariile minime pe care le stabilesc le permit lucrătorilor un trai decent, ținând seama de costul vieții și de nivelul general al salariilor. Pentru evaluarea caracterului adecvat al salariilor lor minime legale existente, statele membre pot să utilizeze ca referință un coș de bunuri și servicii la prețuri reale sau pot să le fixeze la 60% din salariul median brut și 50% din salariul mediu brut.

Încurajarea negocierilor colective

Potrivit noilor norme aprobate miercuri de eurodeputați, negocierea colectivă la nivel de sector și la nivel intersectorial este un factor esențial în asigurarea unui nivel adecvat al salariului minim și, în consecință, trebuie încurajată și consolidată. În țările în care negocierea colectivă acoperă mai puțin de 80% din lucrători, statele membre trebuie să stabilească - cu implicarea partenerilor sociali - un plan de acțiune pentru creșterea gradului de acoperire al acesteia.

Monitorizarea și dreptul la reparații

Textul convenit obligă țările UE să creeze un sistem de punere în aplicare, inclusiv o monitorizare fiabilă, controale și inspecții pe teren, pentru a asigura conformitatea și a combate subcontractarea abuzivă, activitatea independentă fictivă, nedeclararea orelor suplimentare sau creșterea intensității muncii.

Raportorul Dennis Radtke (PPE, Germania) a declarat: „Situația actuală demonstrează încă o dată în mod clar că avem nevoie de un parteneriat social solid și funcțional în Europa. Politica nu poate oferi un răspuns cuprinzător la fiecare aspect al acestei crize.”

Raportoarea Agnes Jongerius (S&D, Olanda) a declarat: „Prețurile alimentelor, energiei și locuințelor sunt în creștere. Oamenii se străduiesc cu adevărat să facă față cheltuielilor de zi cu zi. Nu avem timp de pierdut, munca trebuie să aducă din nou beneficii. Această directivă stabilește standardele pentru cum ar trebui să arate un salariu minim adecvat. În același timp, oferim un impuls negocierilor colective, astfel încât mai mulți lucrători să fie mai bine protejați.

Etapele următoare

Se preconizează ca acordul să fie aprobat oficial de Consiliu în septembrie. Statele membre au apoi la dispoziție doi ani pentru a se conforma directivei.

Context

În iulie membrii Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale au susținut acordul neoficial la care s-a ajuns cu Consiliul la 6 iunie 2022.

Cele mai mari salarii minime sunt în Luxemburg, Irlanda și Germania, iar cele mai mici în Bulgaria, Letonia și Estonia. În UE 21 din 27 de țări au salariu minim prevăzut de lege, iar în celelalte șase (Austria, Cipru, Danemarca, Finlanda, Italia și Suedia) nivelurile salariilor sunt determinate prin negocieri salariale colective.

Mai multe pentru tine:
Fenomenul jineteras: Sexul în Cuba lui Fidel Castro
Cine sunt singurele femei care reprezintă România la BIAS 2025. Povestea impresionantă a celor două tinere: „Aviația este un drog de care nu mai poți scăpa”
Homosexualitatea și desfrâul din Biserica Română. Schimb de mesaje halucinant între un preot protosinghel și un tânăr + filmări în care bea vodcă și dansează pe manele. Dans din buric și în lăcașul sfânt: „Așa, iubirea mea” VIDEO
Tânărul român care a dat lovitura în agricultură. S-a întors din Germania ca să cultive pepeni cu gust de pară
O româncă superbă a făcut furori pe covorul roșu de la Veneția. Cine este Loredana Salanță, femeia care a stat la câțiva metri de George Clooney
Prințese înglodate în datorii. Cum au risipit aceste figuri regale banii Palatului, iar unele au ajuns la sapă de lemn
Regina care stăpânea arta seducției și atrăgea bărbații ca un magnet. Povestea fascinantă a femeii care a rescris istoria lumii
Răzvan Rughiniș, expert AI: „Procesul de învățare ar trebui să cultive mai ales abilitățile sociale. În epoca AI, competențele tehnice sunt un bun perisabil“
Ce spune cu adevărat ziua ta de naștere despre tine, potrivit științei
Horoscop bilunar 29 august – 11 septembrie 2025. Cum ne influențează Soarele în Fecioară și Luna Plină în Pești
Constantin Tănase, un antreprenor cultural de succes. De ce i-au interzis cupletele politicienii: „Pleacă-ai voștri, vin ai noștri! E sloganul cunoscut; Iarăși am votat ca proștii, Și cu asta ce-am făcut?“