Ruşii nu vor să divizeze Gazprom de dragul Uniunii Europene
0Elena Stănescu
Rusia nici nu se gândeşte să taie în bucăţi gigantul energetic Gazprom, în ciuda entuziasmului Uniunii Europene de a liberaliza piaţa gazului şi de a separa activităţile de producţie de cele de distribuţie. În plus, chiar înainte de summitul de la Helsinki, vicepreşedintele Gazprom, Alexander Medvedev, a afirmat că gigantul rus al energiei vrea să achiziţioneze participaţii la Gaz de France.
Preşedintele rus, Vladimir Putin, a afirmat că parametrii finali ai strategiei Uniunii Europene, de a liberaliza piaţa europeană a gazului, nu sunt cunoscuţi încă, dar că atâta timp cât există diferenţe de preţ ale gazului în Rusia, cât şi în alte ţări, integritatea unor companii precum Gazprom va fi menţinută. "Nu vom ciopârţi Gazprom", a afirmat, Putin, citat de AFP, la conferinţa de presă ce a urmat summitului Rusia-UE, de la Helsinki. În acelaşi timp, dacă Europa va continua să susţină liberalizarea pieţei de gaz, prin care companiile producătoare nu au voie să aibă în structura lor şi departamente de transport, Gazprom nu se va asocia cu reţelele europene. Implicarea tot mai mare a guvernului rus în activitatea Gazprom a dat naştere unor temeri legate de livrările de gaz în Europa, mai ales după ce Moscova a decis închiderea robinetului către Ucraina, la începutul acestui an, după o dispută legată de preţ. Asta pentru că Moscova şi-ar putea folosi rezerva sa de gaz ca armă politică. La începutul acestei luni, Kremlinul a dublat preţul gazului destinat Georgiei, transmite "The Telegraph". Deşi Gazprom a afirmat că preţul este încă un subiect de discuţii, nicio altă ţară fost sovietică nu plăteşte atât de mult pentru gazul rusesc. Statele Unite ale Americii au acuzat guvernul de la Moscova că-şi foloseşte resursele de energie pentru a "şantaja" ţările din fostul bloc comunist care urmează o politică pro-vest. Conform unor studii ale Comisiei Europene, importurile de gaz ale ţărilor UE depind în proporţie de peste 40% de Rusia. Preţul intern al gazelor naturale ruseşti este de 46 dolari/1.000 de metri cubi, fiind de câteva ori mai mic decât media preţurilor practicate pentru exportul gazelor ruseşti către UE, de 230 dolari pe 1.000 de metri cubi. În acelaşi timp, preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a afirmat că strategia de liberalizare a pieţei de gaz va fi prezentată în ianuarie. "Nu a fost luată încă o decizie sigură în ceea ce priveşte paşii pe care îi va urma acest proces", a adăugat el, citat de AFP. "Vom propune această strategie din motivele care deja sunt evidente. Avem nevoie de o adevărată piaţă a energiei, iar în prezent se poate vorbi de o lipsă a competiţiei", a mai spus Barroso. Putin a insistat ca deciziile care vor implica Rusia să fie luate de guvernul de la Moscova. Rusia şi UE au căzut de acord să colaboreze pentru a alinia indicatorii de preţ şi a stabili formulele de calcul ale preţului.
Cu toate acestea, pe măsură ce tot mai multe companii europene se străduiesc să câştige teren în Rusia, Gazprom le îngreunează procesul prin încercările sale de a se implica tot mai mult în piaţa europeană. Problema a fost subliniată de vicepreşedintele companiei ruseşti, Alexander Medvedev, care a afirmat într-o conferinţă de presă, la Paris, că Gazprom este foarte aproape de a încheia un acord cu Gaz de France prin care să cumpere participaţii la compania franceză. Asta ca urmare a deciziei Uniunii Europene de a aduce cât mai mulţi competitori pe piaţă. Aşa că Gazprom este decisă să depăşească companii ca Gaz de France cât mai poate pentru a-şi spori profitabilitatea şi de a-şi întări prezenţa în Europa. Alexander Medvedev a spus că gigantul rus al energiei doreşte să se implice în toate aspectele pieţei europene de gaz. Acesta a avertizat că dacă UE nu va lăsa compania să distribuie producţia clienţilor proprii, vor sista orice discuţie. Problema liberalizării pieţei europene de gaz nu lezează numai interesele Gazprom, ci şi ale unor companii ca E.On Ruhrgas, un alt mare gigant distribuitor de gaze naturale care doreşte să facă front comun cu Gazprom. Dacă cele două companii se vor uni pentru a-şi susţine interesele, Comisia Europeană nu are nicio şansă să-şi impună politica. Anul trecut, compania rusească a exportat, în Europa, 151 miliarde de metri cubi de gaz. Cei mai mari importatori de gaz rusesc sunt Germania, Italia şi Franţa.