România deţine recordul creşterilor economice din Balcani
0Dinamica estimată, de 8% în 2006, a depăşit până şi aşteptările optimiste ale autorităţilor
Produsul Intern Brut (PIB) pe primele trei trimestre din 2006 a ajuns la o valoare de 229,5 miliarde RON, în creştere cu 7,8% faţă de aceeaşi perioadă din 2005. PIB-ul realizat în cel de-al treilea trimestru, în valoare de 92,6 miliarde RON, este cu 8,3% mai mare decât cel din trimestrul III al anului trecut. Aceste evoluţii i-au determinat pe analişti să estimeze o creştere economică de 8% pentru întreg anul 2006, ceea ce înseamnă că România conduce detaşat în topul creşterilor din ţările balcanice.
Institutul Naţional de Statistică (INS) a anunţat, ieri, primele estimări oficiale privind avansul economic din perioada iulie-septembrie 2006 (trimestrul III), respectiv ianuarie-septembrie 2006. Din aceste date reiese că, în primele 9 luni din 2006, la formarea PIB au contribuit cel mai mult valorile adăugate brute rezultate din prestările de servicii (11,2 miliarde RON), urmate de cele din industrie (59,2 miliarde RON) şi din agricultură (16 miliarde RON). Prestările de servicii şi construcţiile au înregistrat şi cele mai semnificative creşteri: 7,8%, respectiv 17,7% în intervalul ianuarie-septembrie 2006 şi 8,5% (servicii), respectiv 19,2% (construcţii) în trimestrul al treilea, faţă de aceleaşi perioade din 2005.
Produsul Intern Brut (PIB) a depăşit estimările autorităţilor, astfel că ritmul din primele nouă luni s-a accelerat la 7,8%, potrivit datelor INS. Comisia Naţională de Prognoză (CNP) estimase, anterior, un ritm de creştere economică de 7,9% în al treilea trimestru, în timp ce avansul rezultat pentru primele nouă luni era de 7,5-7,6%. CNP estimează pentru acest an o creştere economică de 7%, cu un punct procentual peste nivelul anticipat în primăvara acestui an, avansul PIB pentru anul viitor fiind plasat la 6,5%. De altfel, mai mulţi analişti consideră însă că avansul economic va depăşi prognozele CNP. "Ritmul de creştere economică se va circumscrie în parametrii de până acum, influenţat de rezultatul din trimestrul patru, care se va încadra în tendinţe", a afirmat preşedintele INS, Vergil Voineagu. "Din practică putem spune că, în general, creşterea economică anuală se situează în jurul valorii la nouă luni. Acesteia i s-ar putea aplica o corecţie de plus/minus 0,1% până la 0,5%", a declarat, la rândul său, Adriana Ciuchea, director general al Direcţiei de Conturi Naţionale şi Sinteză Macroeconomică a INS.
"Dacă ne uităm la evoluţiile de până acum, ne putem apropia de o creştere economică de 8% pe întregul an 2006. Totuşi, mi se pare un ritm prea înalt. În momentul de faţă, avem o supraîncălzire a economiei care, paradoxal, încă nu provoacă inflaţie, pentru că moneda naţională continuă să se aprecieze. Este clar că acest ritm nu poate fi susţinut pe termen lung, poate numai unul-două trimestre", a declarat, pentru Adevărul, Dragoş Cabat, vicepreşedinte al Asociaţiei Analiştilor Financiari CFA Romania. Anul trecut, creşterea economică s-a încetinit la 4,1%, de la 8,4% în 2004, ca urmare a scăderii producţiei agricole, după inundaţii.
Populaţia a consumat cel mai mult
Consumul final individual efectiv al gospodăriilor populaţiei a însumat 180,4 miliarde RON. Iar cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei a însumat 158,3 miliarde RON, în creştere cu 13,7% pe primele trei trimestre din 2006, faţă de aceeaşi perioadă din 2005. Consumul final efectiv a înregistrat o creştere cu 11 procente în primele nouă luni, comparativ cu aceeaşi perioadă din anul precedent. Creşterea a fost determinată, în special, de majorarea volumului desfacerilor de mărfuri prin comerţul cu amănuntul (+22,7%). Dar şi investiţiile sunt în creştere, formarea brută de capital însumând 53,8 miliarde RON (+13,7% faţă de aceeaşi perioadă din 2005). Rata de investiţie determinată prin raportarea acesteia la valoarea adăugată brută din economie a fost de 26,7%. În cadrul formării brute de capital fix, investiţiile reprezintă 90,2% din valoarea totală.
Deficitul contului curent s-a majorat în primele nouă luni ca urmare a creşterii mai accentuate a volumului importurilor de bunuri şi servicii (19,1%), comparativ cu cel al exporturilor de bunuri şi servicii (11,4%), aceasta având un impact negativ asupra dinamicii.