România caută pe burse cumpărători de datorie

Experţii de la Finanţe au început marketingul programului de împrumut, prin care statul vrea să obţină şapte miliarde de euro. România şi Ungaria încearcă să-şi vândă cât mai bine imaginea de economie stabilă, pentru a obţine banii doriţi la costuri cât mai reduse.

Şapte miliarde de euro vrea să atragă statul român de la investitorii străini, într-un program de împrumut pe termen mediu, considerat de specialişti ca fiind cel mai bun instrument de finanţare a datoriei. Această platformă este o premieră în strategia Ministerului de Finanţe, care încearcă să obţină o sumă foarte mare la scadenţe cât mai lungi - între cinci şi zece ani.

Costul acestui împrumut este esenţial. „Diversitatea este absolut necesară. Deficitele care s-au acumulat în ultimii ani sunt foarte mari, iar resursele actuale nu le vor mai putea finanţa pentru multă vreme", a declarat, pentru „Adevărul", economistul-şef al BCR, Lucian Anghel. De altfel, una dintre cele două instituţii financiare selectate ca aranjori ai programului este Erste Group Bank - acţionarul majoritar al BCR.

Va stârni însă România interesul dorit pe pieţe, pentru a obţine o dobândă cât mai avantajoasă? „Probabil că România nu este cel mai râvnit emitent în aceste momente, însă cred că proiectul Finanţelor este aşteptat cu interes", crede economistul-şef al BRD, Florian Libocor. Societe Generale este cel de-al doilea aranjor al programului de împrumut.

Potrivit lui Libocor, succesul depinde de felul în care va fi organizat şi derulat acest proiect. „În esenţă, cred că investitorii externi sunt interesaţi", spune economistul-şef al BRD. România a atras un miliard de euro în luna martie a acestui an, prin obligaţiuni cu maturitate la cinci ani, la o rată a cuponului de 5%, în condiţiile unui interes crescut al investitorilor.

Emisiunea a fost considerată un succes, în condiţiile în care CDS-urile (credit default swaps - riscurile de neplată), adică preţul asigurării pe care o ţară îl plăteşte pentru cazul în care încetează plăţile externe, se plasau la 205 puncte de bază. Fiecare 100 de puncte de bază înseamnă un punct procentual care se adaugă la dobândă.

Înrăutăţirea situaţiei

De atunci lucrurile s-au mai deteriorat, CDS-urile României plasându-se la 380 de puncte de bază. „România poate fi un emitent interesant, în condiţiile în care nu a ieşit foarte mult pe pieţele externe", crede Lucian Anghel. El explică avantajul acestei platforme, ce rezidă din faptul că România se poate împrumuta rapid, în caz de nevoie.

În regiune, Cehia are o evoluţie semnificativ mai bună a CDS, la 95 de puncte de bază. România este în linie cu Ungaria (370 de puncte). Anul viitor, statul trebuie să finanţeze un deficit bugetar de aproape şase miliarde de euro, la care se adaugă o refinanţare a datoriei scadente de alte şapte miliarde de euro.

"Probabil că România nu este cel mai râvnit emitent în aceste momente."
Florian Libocor
economist-şef BRD