România a câştigat procesul cu Chevron privind extracţia gazelor de şist. Ce despăgubiri vor plăti americanii

Curtea de Arbitraj de la Paris a dat câştig de cauză României în procesul cu Chevron, compania americană care voia să extragă gaze de şist din trei perimetre - Cosineşti, Vama Veche şi Adamclisi.

Curtea Internaţională de Arbitraj de pe lângă Camera Internaţională de Comerţ de la Paris (ICC Paris) a dat câştig de cauză României, obligând compania petrolieră Chevron să plătească Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM) suma de 73.450.000 USD, în urma rezilierii a trei acorduri petroliere de concesiune, fără respectarea obligaţiilor financiare prevăzute de Legea petrolului.

Decizia aparţine Curţii Internaţionale de Arbitraj de pe lângă Camera Internaţională de Comerţ de la Paris (ICC Paris), cea mai importantă instituţie de arbitraj comercial internaţional, care a fost solicitată să se pronunţe în litigiul dintre Chevron şi ANRM. Potrivit deciziei, compania Chevron este obligat să plătească ANRM suma de 73.450.000 USD, la care se adaugă dobânda legală stabilită la nivelul ratei de referinţă a BNR + 8%, calculată începând cu data de 23.10.2014 până la data plăţii integrale, precum şi cheltuielile arbitrale suportate de ANRM.

În procesul de soluţionare a litigiului cu Chevron, ANRM a fost reprezentată de Casa de avocatură Zamfirescu Racoţi & Partners, specializată în servicii de consultanţă în domeniul afacerilor şi de reprezentare în soluţionarea litigiilor.

Acordurile, încheiate în 2011

ANRM şi Chevron România Holdings au încheiat, pe 3 martie 2011, trei acorduri de concesiune pentru exploatare-dezvoltare-explorare în perimetrele EX 17 – Costineşti, EX – 18 Vama Veche şi EX – 19 Adamclisi, aprobate prin hotărâri de guvern, care prevedeau obligaţii minime de explorare asumate de Chevron.

În noiembrie 2014, Chevron a informat ANRM că renunţă la acordurile de concesiune menţionate. ANRM a refuzat să emită, însă, decizia de încetare a concesiunii, pentru nerespectarea, de către compania petrolieră, a art. 40 din Legea petrolului. Mai exact, Chevron nu a pus la dispoziţia autorităţii competente ”suma reprezentând contravaloarea lucrărilor prevăzute în programul minimal de explorare stabilit prin acordul petrolier şi al celor de dezvoltare şi exploatare, scadente la data notificării renunţării şi neexecutate din motive imputabile titularului acordului petrolier”.

Compania americană s-a adresat Curţii de Arbitraj în iunie 2015, solicitând să se constate că şi-a îndeplinit obligaţiile prevăzute de acordurile petroliere cu ANRM pentru încetarea contractelor.

Până la finalul anului 2015, ANRM, reprezentată de Casa de avocatură Zamfirescu Racoţi & Partners, a depus la Curtea de Arbitraj de la Paris atât răspunsul faţă de cererea de arbitrare (Answer to the Request for Arbitration), cât şi o cerere reconvenţională prin care formula revendicări financiare rezultate din contractele de concesiune.

În perioada 19-23 iunie 2017 au avut loc la Paris audierile finale din dosarul arbitral Chevron vs. ANRM (21138/MHM), iar decizia Curţii de Arbitraj a fost pronunţată în favoarea ANRM.

Chevron promisese investiţii de o jumătate de miliard de dolari 

Controversata companie Chevron anunţase că va investi circa jumătate de miliard de dolari în sudul Constanţei, dacă se va ajunge la exploatarea gazelor de şist din perimetrele Vama Veche, Costineşti şi Adamclisi. 

Potrivit datelor ANRM, americanii de la Chevron se angajaseră să cheltuie anual anumite sume, în funcţie de faza de lucrări în care se află. 

Prima fază presupune o perioadă de execuţie de 48 de luni de la data intrării în vigoare a acordului. În primii doi ani, erau necesare achiziţia seismică 2D, pe 300 km, studiul geochimic al carotelor, iar în următorii doi ani, trebuia săpată o sondă de 3.500 m şi o sondă de 2.500. 

În faza a doua, existau trei variante de lucru, care ar fi durat între 2 şi 4 ani. Prima variantă presupunea săparea unei sonde noi la 3.500 m, a doua variantă înseamnând săparea a două sonde noi la 3.500 m, iar a treia variantă săparea a 8 sonde noi la 3.500 m. 

În cazul perimetrului Costineşti (901,71 kilometri pătraţi), Chevron se obliga să cheltuie în cei 4 ani din prima fază 21,14 milioane de dolari. În primii doi ani, 4,5 milioane dolari pentru achiziţia seismică 2D, 500 de mii dolari pentru studiul geochimic al carotelor şi 70.000 dolari pentru perfecţionare profesională. În următorii doi ani, voia să cheltuie 9 milioane de dolari pentru săparea unei sonde de 3.500 m şi 7 milioane de dolari pentru săparea unei sonde de 2.500 m. 

La Costineşti, în faza a doua, în prima variantă care presupune săparea unei sonde la 3.500 m costurile sunt de 18 milioane de dolari. În a doua variantă care înseamnă săparea a două sonde noi la 3.500 m costurile sunt de 36 milioane dolari, iar în a treia variantă, care presupune săparea a 8 sonde la 3.500 m, costurile sunt de 100 milioane dolari. 

În cazul perimetrului Adamclisi (909,2 kilometri pătraţi), costurile primei faze obligatorii, dar şi cele pentru a doua fază, sunt identice ca la perimetrul Costineşti. 

În ceea ce priveşte perimetrul Vama Veche (889,54 kilometri pătraţi), costurile primei faze sunt de 40,14 milioane de dolari, din care 7,5 milioane dolari pentru achiziţia seismică 2D, 500 mii dolari pentru studiul geochimic al carotelor. Săparea a două sonde de 3.500 metri costă 18 milioane dolari, iar săparea a 2 sonde de 2.500 metri costă 14 milioane dolari. Pentru a doua faza, costurile sunt la fel ca în cazul perimetrelor Adamclisi şi Costineşti.

Pe lângă toate aceste cheltuieli care ţin strict de exploatarea gazelor de şist, Chevron urma să investească alte câteva milioane de dolari în refacerea infrastructurii din sudul litoralului, bani de care ar urma să beneficieze primăriile celor trei localităţi, în prezent foarte pornite împotriva acestui proiect.