Restructurarea societatilor de stat ar avea un impact foarte mic asupra sistemului bancar

* Creditele restante si indoielnice s-ar tripla, dar de la 0,8 la suta la 2,5 la suta din total * Limita de ingrijorare - 4%

Creditele restante si indoielnice s-ar tripla daca salariatii societatilor de stat ar intra in somaj in urma restructurarii companiilor respective. Cel putin, acestea sunt estimarile Bancii Nationale cu privire la impactul disponibilizarilor aferente restructurarii intreprinderilor de stat asupra sistemului bancar. "Credem ca efectul va fi foarte mic si estimam o crestere a creditelor restante ca urmare a restructurarii unor societati la 2,5 la suta", a declarat ieri Nicolae Cinteza, directorul Directiei de Supraveghere a Bancii Nationale, cu ocazia seminarului EU-COFILE, organizat la Sinaia de Alpha Bank, ARB si BNR. In prezent, creditele restante si indoielnice reprezinta 0,8 la suta din totalul portofoliului de credite pe sistemul bancar (fata de 0,43 la suta la sfarsitul anului 2003). Cinteza a dat asigurari ca, si in cazul in care ponderea creditelor neperformante ar ajunge la 2,5 la suta, nu ar fi deloc nici o problema deoarece limita maxima - pana la care BNR nu da semne de ingrijorare - este de 4 la suta. Raportate la totalul activelor din sistemul bancar, creditele restante si indoielnice reprezinta 0,49 la suta, iar raportate la capitalurile proprii, 4,28 la suta. Ultimele date privind cei mai importanti indicatori din sistemul bancar, prezentate ieri de Cinteza, dezvaluie si influenta comportamentului fiscal asupra costurilor bancilor. De exemplu, rata riscului de credit releva acele credite care, desi platite la timp, sunt clasificate ca restante si indoielnice pentru ca societatile creditate au (scriptic) pierderi, care pot fi reale sau pot fi doar pe hartie, pentru pacalirea fiscului. "Automat, cand ai un client, o societate care inregistreaza pierderi, trebuie sa-i treci creditul la categoria "restante si indoielnice", chiar daca el isi achita ratele la timp", a explicat oficialul BNR. Datele bancii centrale arata ca, dupa o crestere spectaculoasa - de la 1,10 la suta la finele anului 2002 la 4,76 la suta la 30 iunie 2003 - rata riscului de credit a intrat din nou pe o panta descendenta, coborand la 3,70 la suta din totalul creditelor. Oficialul BNR a mai declarat ca ultimele evaluari ale ratingurilor acordate bancilor arata ca doar una singura se afla clasificata la ratingul cinci - ceea ce inseamna atentie maxima. "La rating 4 sunt clasificate bancile cu profitabilitate redusa, iar aici sunt doar doua sau trei banci. La ratingul 3 sunt cele cu expunere mare la risc, si aici se afla putine banci", a explicat Cinteza, adaugand ca exista doua banci care au expunere mare pe creditele de consum (peste 40 la suta din portofoliul lor) carora li s-a cerut sa-si limiteze activitatea pe acest segment. "Media pe sistemul bancar se incadreaza la ratingul doi. La ratingul unu avem o singura banca. Am propus sa nu mai facem controale periodice la bancile care au dovedit prudenta mare si au respectat intotdeauna recomandarile noastre. Vrem ca 70 la suta din activitatea de supraveghere sa fie pe baza raportarilor bancilor si sa ne concentram mai mult asupra elementelor de risc", a mai spus Cinteza.