Reacţia băncilor la acuzaţiile de nedeclarare a profiturilor

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Asociaţia Română a Băncilor şi Consiliul Patronatelor Bancare din România arată că în ultimii ani rezultatele financiare ale sistemului bancar din ultimii ani au fost influenţate de mai mulţi factori, printre care efectele crizei economice, însă instituţiile de credit respectă legile şi reglementările româneşti de impunere.

„Instituţiile de credit membre respectă legislaţia şi reglementările aplicabile în România. În desfăşurarea activităţii, instituţiile de credit au acţionat în conformitate cu legile în vigoare şi cu cerinţele impuse de autorităţile de supraveghere şi reglementare naţionale şi internaţionale şi de impunere. Instituţiile de credit operează într-un cadru strict reglementat, iar înregistrările contabile sunt validate de auditori independenţi cu reputaţie, al căror profesionalism este recunoscut la nivel internaţional”, susţin, într-un comunicat, Asociaţia Română a Băncilor (ARB) şi Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR).

Cele două entităţi susţin că vor solicita organizarea unor sesiuni de lucru cu Ministrul Finanţelor Publice pentru a prezenta poziţia şi argumentele comunităţii bancare şi a înţelege priorităţile si provocările instituţiei publice.

Cum explică lipsa profiturilor                           

Acestea explică lipsa profiturilor prin efectele crizei economice, dar şi prin altele. „Rezultatele financiare ale sistemului bancar din ultimii ani au fost influenţate de efectele crizei economice, de măsurile impuse pentru întărirea rezilienţei sectorului, de reducerea riscului de credit prin acoperirea creditelor neperformante cu provizioane, de reducerea dobânzilor şi de schimbarea modului de calcul prin conversia la standardele internaţionale de raportare financiară (IFRS) începând cu anul 2012. Măsurile menţionate au avut la bază reglementările Băncii Naţionale a României şi ale Autorităţii Bancare Europene privind derularea activităţii bancare şi standardele internaţionale de raportare financiară. Provizioanele se înregistrează în conformitate cu standardele internaţionale de contabilitate”, susţin asociaţiile.

Potrivit acestora, sistemul bancar românesc şi-a demonstrat stabilitatea structurală pe parcursul crizei şi în perioada post-criză, prin menţinerea la nivel adecvat a indicatorilor de solvabilitate şi lichiditate. Indicatorul de lichiditate imediată era de 40% la finele anului 2016. Indicatorul de solvabilitate la nivelul sistemului bancar era de 19,80%, la finele lunii martie 2017. Menţinerea indicatorului de solvabilitate peste dublul pragului minim stabilit conform cadrului de reglementare european CRD IV/CRR, de 8%, s-a făcut ȋn principal prin aport de capital suplimentar din partea acţionarilor. În perioada 2008-2016, capitalul social a fost majorat de către bănci cu 3,5 miliarde euro. În perioada crizei economico - financiare, România nu a fost nevoită să sprijine cu bani publici sectorul bancar.

„Contribuţia sectorului bancar la stabilitatea financiară a României a fost substanţială şi efectivă în ceea ce priveşte menţinerea expunerilor financiare în România, în special pe parcursul perioadelor de criză financiară severă când opţiunile de finanţare dispăruseră în totalitate. Sectorul bancar a furnizat lichiditate atât sectorului privat cât şi sectorului public (titluri de stat, credite acordate proiectelor şi programelor derulate din fonduri publice, împrumuturi acordate municipalităţilor) ceea ce a sprijinit capacitatea statului de a funcţiona la parametri normali, inclusiv în ceea ce priveşte respectarea obligaţiilor sociale (salarii, pensii, alocaţii sociale, etc.) şi a programelor de investiţii publice”, mai susţin asociaţiile.

De unde a pornit scandalul

Reacţia băncilor vine după ce ministrul de Finanţe, Ionuţ Mişa, a declarat că băncile nu plătesc impozit pe profit în România. „Băncile, în proporţie de 70%, nu plătesc impozit pe profit. Anul trecut, din 46 de unităţi bancare 31 au declarat pierderi însumând 9,8 miliarde de lei. În ultimii cinci ani, doar 15 bănci au plătit impozit pe profit şi am inclus aici şi băncile care au plătit doar într-un singur an din cei cinci. Suma astfel colectată a fost de 1,7 miliarde de lei”, a spus Ionuţ Mişa, într-o emisiune la Antena 3.

Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, a răspuns acestor acuze spunând că băncile cu rezultate pozitive au plătit impozit pe profit, iar cele care nu au plătit impozit pe profit nu au făcut profit.

 

Mai multe pentru tine:
Top 6 grătare electrice 2026: Fripturi suculente perfect rumenite, panini aurii și legume crocante, fără fum sau bătăi de cap + ghid de cumpărare
AUDIO. Înregistrare șocantă cu Ion Duvac, membru în Colegiul Psihologilor. Îi cere pacientei să facă o poză cu vaginul: „Ia dă-ți tu voie să vedem ce-i cu păsărica ta”
Prințul William răbufnește: ”Mi-am pierdut calmul”. N-a mai rezistat și a mărturisit la Premiile BAFTA
Pensii mai mari de la 1 iulie 2026. E vorba de românii care au lucrat în această țară din Europa
Cele mai bune cântare de bucătărie 2026 pe eMAG: Gadgetul care transformă rețetele, porțiile, proporțiile și sănătatea – ingrediente fără secrete
Alina Pușcău și Jeffrey Epstein. Câți bani i-a trimis miliardarul pedofil mamei celebrului model
Cum să faci vafe, înghețată, ciocolată și alte mini-prăjituri ca un maestru cofetar în 2026: cele mai bune aparate pentru desert rapid și delicios!
Desertul favorit al Elenei Ceaușescu. Folosea o rețetă secretă de fiecare dată: „Mi-a arătat de la A până la Z”
Top 7+ cuptoare electrice de masă 2026 – gătește rapid, uniform și fără compromis. Află dacă ai nevoie de acest electrocasnic și cumpără online
Top 7 aparate de vidat 2026 pe eMAG: Eroul invizibil din bucătărie care te ajută să păstrezi alimente proaspete săptămâni întregi și să nu-ți golești bugetul
Cafea ca la cafenea, fără efort, direct la tine acasă: Top 7 espressoare automate de top în 2026 – Găsește modelul perfect pentru dimineți pline de savoare