Presiuni la limita legii în procesul Krupp contra Metalexportimport

Un document incendiar din dosarul celui mai vechi litigiu comercial din Europa (ThissenKrupp, Germania, contra Metalexportimport, România, început în anul 1983) arată că avocaţii companiei germane au intervenit la nivel înalt, pe lângă conducerea Ministerului Justiţiei, pentru a influenţa cursul procesului. Iar intervenţia lor se pare că a dat şi rezultate.

Mai exact, la data de 13 ianuarie 1999, la sediul Ministerului Justiţiei a avut loc o audienţă solicitată de către Ambasada Germaniei la Bucureşti, la care au participat, pe lângă reprezentantul instituţiei diplomatice, şi doi avocaţi ai companiei germane Otto Wolf (oponentul de atunci al Metalexportimport). Ei bine, potrivit Notei de audienţă întocmite în urma acestei întruniri, obţinută de „Adevărul“, avocaţii companiei germane au cerut nici mai mult, nici mai puţin decât ca „la formarea completului de judecată, atât în apel, cât şi, probabil, în recurs, să se manifeste o grijă deosebită“. Asta în contextul în care, potrivit documentului, „marea majoritate a judecătorilor români sunt tineri, fără o experienţă profesională şi deosebită“ şi „ţinând cont că dosarul ridică foarte multe probleme de drept“. Cu alte cuvinte, Ministerul Justiţiei de la Bucureşti a fost atenţionat – pe o cale nu tocmai „ortodoxă“ din punct de vedere diplomatic, dar cu asistenţă din partea unei ambasade – să aibă grijă la formarea completului care se va ocupa de litigiul dintre firma germană şi Metalexportimport!

Cine manipulează „roata norocului“

Trebuie să menţionăm că alegerea completelor de judecată se face prin tragere la sorţi, într-un fel de loterie electronică (sistemul ELCRIS), astfel că – teoretic, cel puţin – nimeni nu poate prezice componenţa acestora. Şi totuşi, după întrunirea din ianuarie 1999 (Ministerul Justiţiei cu Ambasada Germaniei), completele n-au mai fost compuse din judecători „tineri, fără o experienţă profesională deosebită“, ci din persoane aflate chiar foarte aproape de vârsta pensionării. Mai mult, cei care au condus aceste complete şi-au pierdut subit obiectivitatea, organizând şedinţele în aşa fel încât partea germană să aibă câştig de cauză...

Judecătorii, în familie cu avocaţii

Preşedintele Metalexportimport, Alexandar Sekulovski – un om cu destulă exprienţă juridică internaţională – se declară stupefiat de modul în care se desfăşoară actul de... justiţie din România. „Parcă n-ar fi de-ajuns faptul că ne judecăm cu unul dintre cele mai mari concerne din această lume, cu toată puterea pe care o deţine (n.n. – este vorba despre concernul ThyssenKrupp), ne mai trebuia să ne judecăm şi cu familiile avocaţilor părţii adverse. Cum putem să nu fim suspicioşi, dacă se ştie că în anul 2000 Curtea Supremă de Justiţie a dat o decizie total inversă deciziei Tribunalului Bucureşti şi Curţii de Apel Bucureşti? Soluţia Curţii Supreme a fost dată la un singur termen, în condiţiile în care contestaţiile în anulare care au urmat s-au judecat pe parcursul a cel puţin doi ani. Deci completul de judecată al acestui for a înţeles mai bine ce s-a întâmplat din conţinutul celor 54 de bibliorafturi, decât judecătorii care au judecat şi analizat acest caz timp de 20 de ani! Pe lângă toate aceste fapte, mai există, însă, şi mai multe opinii pozitive: expertizele judiciare realizate de somităţi în acest domeniu, cum ar fi aceea a prof. Corneliu Bârsan, recunoscut pe plan internaţional şi care astăzi este judecător la Strasbourg. Această decizie îndoielnică a Curţii Supreme a fost anulată şi iarăşi ne-am judecat pe acelaşi recurs în perioada 2005-2008. La un moment dat, în anul 2008, adversarii noştri au câşigat din nou pe fondul problemei despre care nici nu s-a vorbit în timpul recursului! Firesc, şi acest recurs a fost anulat. Din aceste considerente, vrem să fim siguri că formarea completului de judecată va fi decisă de către Dumnezeu, şi nu de cineva care a fost preşedintele Secţiei Comerciale a ICCJ în momentul deciziei asupra completului şi care astăzi – cu totul şi cu totul întâmplător – este avocat la casa de avocatură Muşat – asistentul părţii adverse“, ne-a declarat preşedintele Metalexportimport. El nu-şi explică, de asemenea, cum este posibil ca la constituirea unui complet de judecată (repetăm: prin tragere la sorţi, pe cale electronică) să „nimerească“ la conducere una şi aceeaşi persoană, în mai multe faze ale aceluiaşi proces. Aceeaşi persoană care, întâmplător sau nu, ia decizii ce favorizează de fiecare dată doar una dintre părţile aflate în conflict (în acest caz, ThyssenKrupp).

În mod normal, în astfel de împrejurări juridice (în care se dovedeşte o relaţie de rudenie între judecător şi avocatul uneia dintre părţi) judecătorul în cauză trebuie recuzat, dacă nu el însuşi se abţine şi îşi declină competenţa. Nimic din toate acestea nu s-a întâmplat, şi asta ar fi, poate, una din explicaţiile prin care cel mai lung litigiu comercial din istoria Europei trenează de mai bine de un sfert de secol şi nu prea se întrevăd şanse să se încheie.