Portretul-robot al cumpărătorului de maşini second-hand: ia decizii emoţionale şi mizează prea mult pe aspectul exterior al automobilului
0Românii nu sunt experţi, dar se comportă ca şi cum s-ar pricepe la autovehiculele uzate, pe care le cumpără pentru a-şi etala statutul social, iar în momentul achiziţiei iau decizii emoţionale.
Prietenii, rudele şi cunoştinţele sunt principalii „consultanţi“ la care apelează cei mai mulţi români când îşi cumpără maşini second-hand, reiese dintr-o cercetare a administratorilor portalului specializat Autovit.ro.
Studiul împarte clienţii de maşini utilizate în două categorii – cei care vor să cumpere şi cei care au cumpărat deja – şi ajunge la concluzia că după achiziţie aceştia capătă ceva mai multă experienţă în administrarea maşinii.
Lângă maşina visată, uită de service
Orice cumpărător vrea o maşină cât mai bună din punct de vedere tehnic, însă mai puţin de un sfert dintre cei care şi-au luat automobil second-hand s-au dus la un service autorizat pentru un diagnostic înainte de a-l cumpăra.
Potrivit Autovit.ro, 42% din cumpărători spun că au verificat personal maşina, 32% au evaluat-o „împreună cu un prieten care se pricepe la maşini“ şi doar 23% au dus maşina la un service autorizat al mărcii achiziţionate.
„Explicaţia este simplă. Procesul de cumpărare a unei maşini este foarte încărcat emoţional şi, deşi iniţial avem un plan bine pus la punct şi vrem să parcurgem o întreagă listă de proceduri de siguranţă, când ajungem lângă maşina visată dorinţa de a o avea cât mai repede este atât de mare, încât ne face să nu mai punem siguranţa pe primul loc. De multe ori, mai întâi decidem emoţional, după care încercăm să găsim argumente raţionale pentru a confirma decizia luată“, a declarat Mihai Cune, business manager la Autovit.ro.
Nu suportă să fie păcălit
La ce este atent românul care vrea maşină second-hand? În primul rând, să nu fie păcălit, lucru pe care l-au precizat 79% din respondenţii chestionaţi de Autovit.ro. Urmează taxele ce trebuie plătite la achiziţie (68%) şi dotările maşinii (67%).
„Dotările şi caracteristicile maşinii sunt extrem de importante la decizia de cumpărare, pentru că majoritatea îşi cumpără o anumită marcă/model, cu anumite dotări, ca să-şi etaleze statutul social. De multe ori, nici nu utilizează acele dotări, dar pretind să existe la cumpărare“, a mai explicat Mihai Cune.
Chiar dacă nu suportă să fie păcăliţi, cei mai mulţi dintre clienţi se dovedesc a fi vulnerabili în faţa celei mai des întâlnite practici – „întinerirea“ artificială a maşinii, prin darea înapoi a kilometrajului.
La întrebarea „Aţi verificat dacă numărul de kilometri afişat pe bord este real?“, peste două treimi dintre posesorii de maşini second-hand au răspuns afirmativ, însă 42% nu pot explica modul în care a fost făcută această verificare şi doar 27% spun că au apelat la un tester autorizat.
Vrea ofertant la prima mână
De asemenea, peste trei sferturi dintre cei care intenţionează să-şi cumpere maşini second-hand doresc să verifice kilometrajul, dar mai mult de 40% nu cunosc procedura de verificare.
Având în vedere consecinţele nefaste ale practicilor de „întinerire“ artificială a maşinilor, Autovit.ro propune ca vânzarea unui automobil cu kilometrajul dat înapoi şi manopera de intervenţie asupra rulajului să fie considerate infracţiuni.
Printre celelalte trăsături ale portretului-robot al cumpărătorului de maşini second-hand mai amintim preferinţa ca ofertantul să fie primul proprietar, iar maşina să nu fi suferit accidente şi să nu fie avariată.
Câteva sfaturi pentru clienţi
În vederea evitării neplăcerilor legate de o maşină second-hand, cel mai indicat este, pentru cumpărător, să-şi ia drept „aliat“ Registrul Auto Român (RAR). Bazele de date de care dispune RAR pot releva dacă autovehiculul ofertat este sau nu dat în urmărire (a fost furat), a suferit accidente sau modificări, are kilometrajul real etc.
De asemenea, RAR poate depista dacă actele maşinii sunt cele originale, recomandă specialiştii Autovit.ro. Ei au lansat, pe site-ul propriu, şi o pagină de web specializată, construită ca un ghid, numită „Cumpără în siguranţă“.