Piaţa românească, nepregătită pentru băncile specializate

Analiştii estimează că instituţiile financiare de nişă vor merge cu "motoarele" în plin abia în trei-cinci ani. Pe măsură ce concurenţa se intensifică, băncile se văd nevoite să

Analiştii estimează că instituţiile financiare de nişă vor merge cu "motoarele" în plin abia în trei-cinci ani.

Pe măsură ce concurenţa se intensifică, băncile se văd nevoite să abordeze tot mai specific diferite segmente de piaţă. Instituţiile de credit au lansat produse special gândite pentru pensionari, tineri sau diverse categorii socio-profesionale, însă publicul targetat nu alege, încă, oferte de nişă.

Analiştii susţin că momentul de faţă, piaţa românească nu este suficient dezvoltată. Dragoş Cabat, preşedintele Chartered Financial Analyst (CFA), este de părere că specializarea este o tendinţă normală a oricărei pieţe emergente.

"În străinătate funcţionează de mult bănci agricole, instituţii de credit specializate pe împrumuturi imobiliare sau cele care finanţează prioritar anumite sectoare industriale. Piaţa românească nu este însă suficient de dezvoltată şi cred că ne vor trebui cel puţin trei, dacă nu chiar cinci ani, pentru a fi cu adevărat pregătiţi".

Concurenţa impune focalizarea pe segmente-cheie

Analistul CFA a mai declarat, pentru "Adevărul", că principala problemă întâmpinată de băncile de nişă este dată de faptul că aceste instituţii apelează la surse de finanţare specifice, adesea diferite de clasicele atrageri de depozite.

"Atunci când mediul bancar autohton va fi pregătit, vom asista cu siguranţă la intrarea pe piaţă a numeroase bănci de nişă.

Pentru moment, băncile universale preferă să opereze prin divizii separate, dar aceastea s-ar putea desprinde pe viitor de băncile-mamă", a concluzionat Cabat.

Dacă până nu de mult, piaţa bancară autohtonă era abordată în multe privinţe ca un tot unitar, în prezent, tot mai multe instituţii de credit se focalizează asupra unor grupuri-ţintă tot mai specifice.

De exemplu, Casa de Economii şi Consemnaţiuni oferă pensionarilor un credit, de cel mult 70% din valoarea pensiei lunare. Avantajul principal îl reprezintă modalităţile de rambursare şi plată a ratelor lunare, care decurg odată cu încasarea pensiei în contul curent.

Cerere scăzută pentru creditele de studii

În ceea ce priveşte oferta bancară pentru tineri, stăm încă destul de prost comparativ cu vecinii noştri din Vest. Acolo, studenţii sunt adesea scutiţi de la plata comisioanelor sau a taxelor de gestiune lunară, închidere sau deschidere de cont. În România, cele mai bune produse pentru tineri rămân cardurile de debit şi depozitele la termen.

La capitolul credite, băncile sunt adesea reticente, mai ales că cererea pentru creditele de studii este foarte scăzută. Deşi dobânzile ataşate sunt puţin mai mici, documentaţia reclamată este mai laborioasă, iar garanţiile mai mari, ceea ce determină solicitanţii să opteze pentru un simplu credit pentru nevoi nenominalizate.

De exemplu, pentru a contracta un credit de studii de la Unicredit-Ţiriac Bank, solicitantul, student sau nu, trebuie sa aibă cel puţin 25 de ani. În plus, pe lângă dosarul de credit, care include obligatoriu dovada acceptării la studii, solicitantul sau familia acestuia trebuie să garanteze împrumutul cu un imobil, chiar şi dacă finanţarea este minimă (3.000 de euro).

BRD aduce pentru tineri oferte mai accesibile. Pe lângă pachetele de carduri şi numeroasele reduceri pe care le asigură, BRD mizează pe două credite de studii. Punctul slab al ofertei este acela că banii pot fi utilizaţi exclusiv pentru acoperirea taxelor de şcolarizare ale universităţilor din ţară, finanţarea studiilor în străinătate nefiind posibilă. BRD oferă studenţilor şi un produs menit să acopere cheltuielile cu deplasarea în Statele Unite.

Avantajul principal al finanţării este perioada de graţie de până la doi ani, care asigură studentului flexibilitatea necesară în rambursarea creditului.

Credite şi pentru românii din străinătate

Deşi numărul băncilor care acceptă veniturile realizate în străinătate în calculul bonităţii a crescut considerabil, foarte puţine instituţii de credit dezvoltă produse specifice pentru aceşti români. Între cei care s-au orientat spre acest segment se numără Banca Italo-Romena.

Pe lângă cele două bănci pentru locuinţe (Raiffeisen şi HVB) sau băncile pentru IMM-uri, pe piaţa românească există şi o banca a profesiilor liberale. Libra Bank oferă depozite şi credite avantajoase pentru diferite categorii socio-profesionale, precum arhitecţi, contabili sau avocaţi. Şi medicii au intrat recent în vizorul băncilor. Banca Transilvania şi Procredit Bank şi-au asumat rolul de finanţator al activităţii curente şi a investiţiilor în sectorul medical.