ONG-urile reclamă o nouă Roşia Montană. Ministrul Mediului vrea verificarea urgentă a proiectului minier de la Certej
0Ministrul Mediului, Rovana Plumb, a dispus verificarea de urgenţă a acordului de mediu pentru proiectul minier de la Certej.
Acesta ar putea fi anulat dacă se constată că nu a fost emis în conformitate cu legea, informează Ministerul Mediului şi Pădurilor (MMP).
"Ministrul Mediului şi Pădurilor, Rovana Plumb, a dispus, prin ordin verificarea, în regim urgenţă, a acordului de mediu pentru proiectul de la Certej, judeţul Hunedoara , de către Garda Naţională de Mediu şi Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului. Se va urmări verificarea procedurilor urmate în legătură cu acest acord de mediu pentru a se vedea în ce măsură s-au respectat toate prevederile legale", potrivit unui comunicat al Ministerului.
De asemenea, Plumb a cerut conducerii Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului demiterea directorului executiv al Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului Timisoara, pentru că nu a informat autoritatea de mediu în legătură cu emiterea acordului de mediu pentru acest proiect, având în vedere că este vorba de un obiectiv de interes naţional şi internaţional.
Asociaţiile Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu, Alburnus Maior şi Re.Generation condamnă emiterea recentă a acordului de mediu pentru proiectul Certej, prima exploatare a aurului la scară largă pe bază de cianuri din România.
"Proiectul minier propus la Certej, judeţul Hunedoara, de către compania canadiană Eldorado Gold Corporation prin intermediul societăţii Deva Gold a primit acordul de mediu din partea Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului Timişoara, creând astfel un precedent extrem de periculos pentru România", susţin asociaţiile.
Ei acuză un impact devastator asupra mediului, vicii de legalitate vizând reţeaua de acţionari, respectiv companiile deţinătoare. Ei susţin că proiectul de exploatare de la Certej se aseamănă celui propus la Roşia Montană.
Proiectul minier de la Certej, care ocupă o suprafaţă de 456 de hectare, presupune procesarea a 45 de milioane de tone de minereu - cu o concentraţie de 1,8 g de aur pe tonă de minereu - şi utilizarea unei cantităţi de cianură de sodiu de 1653 tone pe an, timp de 16 ani, perioada de operare a minei, se mai arată în comunicatul ONG-urilor.
Ca şi în cazul proiectului Roşia Montană, reziduurile rezultate după prelucrare, inclusiv cele cu cianură şi metale grele, vor fi depozitate într-un iaz de decantare în aer liber cu o suprafaţă totală de 63 de hectare, se mai arată în comunicat.