Obiectivul de cont curent convenit cu FMI, in pericol de a fi ratat Pe primele doua luni, acesta a fost mai mult decat dublu fata de anul trecut

Deficitul contului curent al balantei de plati a crescut, in luna februarie, cu 380 milioane de euro, pana la nivelul de 516 milioane euro, valoare de 2,5 ori mai mare decat cea inregistrata in

Deficitul contului curent al balantei de plati a crescut, in luna februarie, cu 380 milioane de euro, pana la nivelul de 516 milioane euro, valoare de 2,5 ori mai mare decat cea inregistrata in primele doua luni ale anului trecut. Potrivit datelor prezentate alaltaieri de BNR, diferenta dintre exporturi si importuri a urcat de la 256 milioane euro, in ianuarie, la 651 milioane euro dupa primele trei luni, iar situatia, nu foarte imbucuratoare, se regaseste si in privinta contului de servicii (deficit fata de un excedent anul trecut) sau a celui de venituri, unde rezultatul este cu 111 milioane euro mai rau decat anul trecut. Cifrele de mai sus sunt ingrijoratoare, spun analistii, si fac imposibil de atins nivelul deficitului de cont curent convenit cu FMI. Daniel Daianu, fost ministru de Finante, explica situatia prin factori cum ar fi intarirea leului, un efect de inavutire dupa aplicarea cotei unice, dezvoltarea creditarii in lei, dupa explozia celei in valuta. Tinerea sub control a situatiei va impune BNR o echilibristica delicata intre tinta de inflatie si cea a deficitelor bugetare, foarte greu de realizat. "Ma asteptam la o crestere a deficitului de cont curent, dar nu atat de mare", spune Daianu. "Este o mare intrebare daca politica BNR de trade-off (n.r. - compromis) intre inflatie si deficitul bugetar este sustenabila", spune acesta. Acesta este si motivul pentru care FMI a solicitat un nivel redus al deficitului bugetar si cresterea unor taxe si impozite. "FMI urmareste, pe de o parte, limitarea cheltuielilor bugetare, iar pe de alta parte, descurajarea consumului, prin erodarea puterii de cumparare a romanilor". Totusi, politica FMI nu este intru-totul justificata, caci creditul care alimenteaza deficitele este datorat sectorului privat si nu celui guvernamental, spune Daianu. Ce ar putea fi facut, spune Daianu, este limitarea creditului finantator al importurilor, dar si aici exista riscul cresterii din nou a dobanzilor bancare, cu consecinta reintrarii de capitaluri speculative, dupa ce a fost liberalizat contul de capital. "Raman la parerea mea, ca liberalizarea contului de capital a fost prematura", spune Daianu. Atingerea tintei de deficit de cont curent de 6,8% din PIB, convenita cu FMI, ii pare nefezabila si analistului economic Ilie Serbanescu. "Nu poate fi atins, caci s-au sarit caii cu importurile", spune direct acesta. Potrivit analistului, Romania a dezvoltat o economie bazata integral pe importuri, de fapt "o noua religie" a noastra. "Cresterea economica se bazeaza pe importuri, creditul este directionat catre acestea, economisirea a fost inlocuita de cumpararea produselor de import, inflatia a fost combatuta prin cursul de schimb care incurajeaza importurile", spune Serbanescu. Salvarea ar fi putut veni de la intrari de capital in contul unor servicii, precum cele turistice, dupa modelul Greciei, Spaniei, dar nu este cazul Romaniei, adauga analistul. Potrivit discutiilor purtate cu FMI, la rediscutarea actualului Acord se doreste atingerea unui nivel al deficitului de cont curent de 6,8% din PIB si unul bugetar situat intre 0,5 si 0,7% din PIB.