O familie a vândut tot ca să cumpere Bitcoin. Unde şi-a ascuns portofelele digitale

Didi Taihuttu şi soţia sa şi-au vândut casa şi toate bunurile de valoare şi au cumpărat bitcoin în 2017, când criptomoneda costa în jur de 900 de dolari. Familia olandeză cu trei copii îşi păstrează acum averea în locuri secrete de pe 4 continente, relatează CNBC.

„Am ascuns portofelele hardware în mai multe ţări pentru a nu fi nevoit să zbor foarte departe dacă am nevoie de acces la portofelul meu rece”, relatează Didi, patriarhul aşa-numitei „familii Bitcoin”, scrie CNBC, citată de Hotnews.

Familia Taihuttu are două ascunzători în Europa, două în Asia, una în America de Sud şi o a şasea în Australia.

Însă nu este vorba de comori îngropate - niciuna dintre locaţii nu se află sub pământ sau pe insule izolate - familia relatând jurnaliştilor de la CNBC că activele crypto sunt ascunse în moduri diferite în mai multe locuri, de la apartamente închiriate la locuinţe ale unor prieteni sau spaţii de depozitare dedicate.

„Prefer să trăiesc într-o lume descentralizată în care am responsabilitatea de a-mi proteja capitalul”, afirmă Didi.

Păstrare „la cald” sau „la rece”

Deşi e un lucru mai puţin cunoscut în afara cercurilor de fani ai domeniului crypto, există mai multe modalităţi de păstrare a monedelor digitale.

Platforme online precum Coinbase şi PayPal pot păstra tokenurile utilizatorilor însă cei mai versaţi în tehnologiile blockchain pot alege să scoată din ecuaţie intermediarul şi să îşi stocheze criptomonedele în portofele hardware.

Dispozitive de dimensiunea unui stick ca Trezor sau Ledger oferă o modalitate de a păstra în siguranţă monedele digitale, compania Square anunţând recent că dezvoltă un portofel hardware care va face „deţinerea de bitcoini mai accesibilă publicului larg”.

Persoanele care aleg să ţină aproape criptomonedele deţinute le pot păstra „la cald” sau „la rece” sau într-o combinaţie dintre cele două.

Un portofel la cald este conectat la internet şi le permite proprietarilor să aibă acces relativ uşor la monedele digitale. Dezavantajul acestei metode ţine însă de potenţialele vulnerabilităţi în faţa hackerilor.

În schimb, „conectarea la rece se referă la criptomonede care au fost transferate în portofele ale căror chei private - parolele care permit transferarea monedelor digitale - nu sunt salvate pe calculatoare conectate la internet, astfel că hackerii nu pot sparge un calculator pentru a le fura”, explică Philip Gradwell, economist-şef la Chainalysis, o firmă de date specializată în tranzacţii prin blockchain.

Gradwell afirmă că platformele de tranzacţionare a criptomonedelor folosesc adesea portofele reci pentru a păstra activele digitale ale clienţilor lor.

Un raport publicat recent de Chainalysis afirmă că 11,8 milioane de bitcoini sunt deţinuţi de investitori pe termen lung, 3,7 milioane s-au pierdut şi alte 3,2 milioane se află în circulaţie pe platformele de tranzacţionare. Alte 2,4 milioane de bitcoini încă nu au fost minaţi.

„Putem ghici care portofele sunt la rece întrucât utilizatorii acestora au comportamente specifice, ca de exemplu primirea unui număr ridicat de criptomonede dintr-o singură sursă şi lipsa îndelungată de activitate până când portofelele sunt apoi golite printr-o singură tranzacţie. Însă nu poţi şti cu certitudine dacă un portofel este folosit pentru stocare la rece”, afirmă Gradwell.

În ceea ce priveşte familia Taihuttu, aceasta îşi păstrează 26% din activele crypto „la cald”. Didi se referă la ele ca fiind „capitalul său de risc”.

El foloseşte aceste monede digitale pentru tranzacţii zilnice şi pariuri riscante, ca atunci când şi-a vândut dogecoinii în câştig şi apoi a cumpărat din nou când preţul acestei criptomonede-meme a scăzut din nou.

Restul portofoliului de criptomonede al familiei, 74% din totalul activelor lor digitale, este păstrat „la rece”.

Aceste portofele hardware care sunt împrăştiate în jurul planetei conţin bitcoin, ethereum şi litecoin.

Familia nu a dorit să precizeze valoarea totală a criptomonedelor pe care le deţine însă preţul celor 3 monede digitale din portofoliul său a crescut cu 57%, 83%, şi 61% în ultimele 3 săptămâni.

Mutarea bitcoin în portofele reci nu este o idee nouă, ea fiind o posibilitate încă de la apariţia criptomonedei. Însă această metodă de a stoca moneda digitală vine cu mai multe costuri.

„Stocarea la rece necesită mult mai multe permisiuni pentru a accesa [criptomonedele], indiferent dacă acestea se află în seiful unei bănci sau sunt îngropate sub Munţii Anzi”, afirmă Van Phu, un specialist în software de la startup-ul fintech londonez Floating Point Group.

Didi relatează că, deşi e uşor să cumperi bitcoin, accesarea criptomonedelor din aceste portofele cu stocare „la rece” e o altă poveste.

Pentru ca acesta să îşi poată folosi criptomonedele „reci” el este nevoit să ia avionul către numeroasele sale ascunzători, motiv pentru care încearcă să aibă un portofel crypto rece pe fiecare continent.

Buncăr sub Alpii Elveţieni

Unul dintre portofelele familiei Taihuttu se află sub Alpii Elveţieni într-un buncăr militar scos din uz care nu are acces la internet, este păzit de o echipă de securitate şi, aparent „este supravegheat prin satelit”, potrivit site-ului băncii digitale Xapo.

Coinbase, una dintre cele mai mari platforme de tranzacţionare a criptomonedelor din lume, a cumpărat Xapo în 2019, o mutare nu tocmai surprinzătoare pentru o companie care stochează offline 98% din fondurile clienţilor săi pentru a oferi „o măsură importantă de securitate împotriva furtului sau pierderii lor”.

Deşi aceste seifuri centralizate oferă anumite garanţii în ceea ce priveşte securitatea, Taihuttu afirmă că ele sunt prea centralizate pentru el.

„Dacă vrei ca monedele tale să fie adevărat departe de braţul lung al statului poţi păstra acele chei private direct. E ca şi cum ai îngropa un lingou de aur în curte”, afirmă Nick Carter, unul dintre fondatorii Coin Metrics, o companie americană care oferă servicii legate de crypto.

Acesta este şi motivul pentru care familia Taihuttu nu foloseşte bănci sau servicii de transfer. „Mi se pare prea riscant”, spune Didi.

„Ce se întâmplă dacă una din aceste companii falimentează? Unde sunt bitoinii mei? Voi avea acces la ei? Ţi-ai pune încrederea într-o organizaţie centralizată să îţi gestioneze capitalul”, explică acesta.

Însă Didi admite că unele din companiile centralizate care oferă stocare la rece vin cu un beneficiu major major. „Ai opţiuni frumoase în ceea ce priveşte moştenirea”, spune acesta.

„Când mori ele se ocupă de acest lucru şi cred că fac o treabă foarte bună”, spune patriarhul familiei bitcoin.