Noul El Dorado pentru samsarii de terenuri

Loturile destinate dezvoltărilor rezidenţiale au intrat într-un con de umbră în ultimii trei ani. Alte tipuri de terenuri atrag acum fanteziile şi banii investitorilor. Parcelele agricole sunt la mare căutare printre investitorii străini, care vor însă doar suprafeţe mari. Un teren fertil pentru apariţia achiziţiilor speculative.

„Urgent! Cumpăr teren agricol 1.000 euro/ha în judeţul Neamţ, zonele Dumbrava, Săvineşti, Roznov, Zăneşti." Astfel sună un anunţ publicat recent pe internet de către un amator de achiziţii funciare. Valoarea la care autorul anunţului vrea să cumpere sugerează apariţia cumpărătorilor speculativi, în condiţiile în care preţul mediu pe hectar este acum situat, potrivit consultanţilor imobiliari, la 1.500-2.000 de euro.

Apariţia acestui tip de cumpărător este de dată relativ recentă şi este cauzată de interesul în creştere al companiilor din străinătate - bănci, fonduri de pensii, investitori instituţionali - pentru terenul agricol românesc. Mari investitori instituţionali sunt interesaţi, pe de o parte, de potenţialul de creştere a preţului terenului pe termen lung, dar şi de profitul din exploatare. „Preţul a suferit o corecţie după anul 2008. Anticipăm însă o creştere a valorilor", spune Cristian Ustinescu, director de investiţii în cadrul companiei de consultanţă imobiliară DTZ Echinox.

Randamente de 8%-12%

Potrivit consultantului, cererea de terenuri agricole şi păduri pentru exploatări specifice ori biomasă este în creştere. „Se vehiculează randamente pe veniturile din subvenţii şi exploatare de 8%-12%", afirmă Ustinescu. Speranţa Munteanu, director al diviziei de restructurare a KPMG, confirmă interesul investitorilor străini, dar identifică imediat şi principala dificultate. „Aceşti investitori vizează suprafeţe de peste 7.000 de hectare." Or, în prezent, fermele care exploatează suprafeţe de peste 100 de hectare reprezintă doar 1,1% din numărul total de ferme şi acoperă 52,2% din suprafaţa eligibilă pentru subvenţii, potrivit Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

În aceste condiţii, investitorii speculativi - precum cel care a postat anunţul de la începutul articolului -, care cumpără suprafeţe mici, le comasează şi apoi le vând mai departe, cu preţuri mult mai mari, ar putea prolifera, iar preţurile ar putea exploda peste noapte. Piaţa românească de terenuri nu ar fi la prima ispravă de acest gen, o situaţie asemănătoare întâlnindu-se, în anii de boom imobiliar (2005-2008), pe segmentul rezidenţial. „Într-adevăr, am întâlnit speculatori imobiliari care cumpărau terenuri pentru a le revinde şi prin această metodă au marcat profituri importante", spune Ionuţ Petcu, senior consultant în cadrul companiei de consultanţă imobiliară Knight Frank/The Advisers.

Mai puteţi citi în numărul 61 al revistei „Forbes România"

- Capcana din care se evaporă banii. În prima jumătate a anului, din conturile de economii ale românilor au dispărut circa 180 de milioane de euro. Nu este vorba despre o infracţiune.
- Adio, dar rămân în România. Fondurile de investiţii străine au cumpărat mii de apartamente în ultimii ani, cu gândul unui exit rapid și profitabil. Criza le-a dat însă planurile peste cap.
- O altfel de bijuterie. Aproape tot ceea ce a câştigat în ultimii ani din oftalmologie a investit în clubul de călărie. Şi ambiţiile doctoriţei Ozana Moraru nu se opresc aici.