Noua conducere a BNR și-a preluat mandatul

Noua conducere a Băncii Naționale a României și-a preluat mandatul, a anunțat vineri banca centrală enumerând componența membrilor Consiliului de Administrație.

„Începând de astăzi, 11 octombrie 2024, intră în vigoare, pentru o perioadă de 5 ani, mandatul noului Consiliu de administrație al Băncii Naționale a României, conform Hotărârii nr. 27 din 1 octombrie 2024 a Parlamentului României, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 988 din 2 octombrie 2024”, a informat BNR.

Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României are următoarea componență:

Academician Mugur Isărescu — președinte al Consiliului de administrație și guvernator al Băncii Naționale a României

Prof. Univ. Dr. Leonardo Badea — vicepreședinte al Consiliului de administrație și prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României

Prof. Univ. Dr. Florin Georgescu — membru al Consiliului de administrație și viceguvernator al Băncii Naționale a României

Prof.univ.dr. Cosmin-Ștefan Marinescu — membru al Consiliului de administrație și viceguvernator al Băncii Naționale a României

Prof.univ.dr. Aura-Gabriela Socol — membru al Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României

Roberta Alma Anastase — membru al Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României

Alexandru Nazare — membru al Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României

Csaba Bálint, CFA — membru al Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României

Cristian Popa, CFA — membru al Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României

La audierile din Parlament de la începutul acestei luni, guvernatorul BNR a prezentat obiectivele băncii centrale: 

„Printre obiectivele pe care le vom urmări în perioada următoare se află în primul rând obiectivul prevăzut de lege şi acesta este stabilitatea preţurilor. Stabilitatea preţurilor este bunul public cel mai de preţ pe care poate să-l dea o bancă centrală societăţii. Este recunoscut că în condiţii de stabilitate relativă a preţurilor un obiectiv de creştere rezonabil, în cazul nostru 2,5%, cu o marjă de plus-minus 1%, economia se dezvoltă mai bine, sunt şanse mai mari să avem şi stabilitate macroeconomică, financiară şi să avem şi creştere economică durabilă, sustenabilă pe termen lung. Vom urmări, ca şi în trecut, să asigurăm stabilitatea preţurilor fără să pericliteze stabilitatea financiară. Multă vreme, până prin anii 2000, s-a crezut că asigurarea stabilităţii financiare vine aproape automat cu asigurarea stabilităţii financiare. Criza din 2008 - 2009 a dovedit că aceasta teză nu este corectă".