Multinaţionalele se aşteaptă la creşterea poverii fiscale şi a numărului de controale

Multinaţionale anticipează modificări legislative substanţiale, creşterea poverii de conformare cu noile reguli de raportare internaţională şi a controalelor fiscale, se arată în ultimul sondaj “BEPS Global Survey”, realizat de Deloitte.

Sondajul analizează anual impactul implementării planului de acţiune privind combaterea erodării bazei de impozitare şi a transferului profiturilor – “Base Erosion and Profit Shifting (BEPS)*” iniţiat de Organizaţia pentru Dezvoltare şi Cooperare Economică (OCDE). 

“Primele schimbări legislative majore care vor afecta cu adevărat companiile la nivel global vor intra în vigoare în 2019-2020. Între timp, grupurile multinaţionale se pregătesc să-şi reducă eventualele riscuri sau dispute cu autorităţile deoarece se anticipează că BEPS va avea implicaţii mai vaste decât se poate estima în prezent, pe diverse paliere: modelele de business, formele juridice de organizare a societăţilor, câştigurile sau fluxurile de numerar. Unele companii din România resimt deja implicaţiile BEPS ca urmare a transpunerii în Codul fiscal, de la 1 ianuarie 2018, a directivei pentru combaterea evaziunii fiscale cunoscută ca directiva ATAD (Anti Avoidance Tax Directive) ale cărei prevederi derivă din BEPS. Este doar un exemplu care arată că evoluţiile fiscalităţii la nivel internaţional trebuie să preocupe inclusiv companiile din România”, a declarat Dan Bădin, partener coordonator Servicii fiscale şi juridice al Deloitte.

Principalele constatări ale sondajului:

– 91% dintre respondenţi se aşteaptă la cerinţe suplimentare de raportare privind preţurile de transfer ca urmare a recomandărilor BEPS şi la creşterea poverii de conformare;

– 86% cred că structurile de taxare implementate în prezent se află sub control mai atent al administraţiilor fiscale decât în urmă cu un an;

– 85% sunt îngrijoraţi că autorităţile fiscale vor creşte numărul de analize în vederea controalelelor indiferent de modificările legislative generate de BEPS;

– 80% se aşteaptă ca în câţiva ani să fie adoptat raportul ţară cu ţară public (în prezent raportul care conţine anumite date financiare se efectuează către autorităţile fiscale);

– 78% se aşteaptă la apariţia dublei impozitări ca urmare a măsurilor luate unilateral de anumite state (de exemplu reforma fiscală din SUA);

– 76% sunt preocupaţi de interesul media, al politicienilor şi al activiştilor faţă de taxarea companiilor, conducerea ajungând să fie activ implicată în dezvoltarea strategiei fiscale a companiilor şi în monitorizarea ariilor de risc;

– 68% anticipează schimbări legislative şi ale tratatelor bilaterale.

“Respondenţii la sondaj au considerat că, printre altele, una dintre ariile de schimbări semnificative asupra afacerilor produse de BEPS o reprezintă faptul că economiile mai mici ar putea deveni destinaţii mai puţin atractive pentru grupurile multinaţionale, pe măsură ce regulile fiscale globale tind spre uniformizare. În acest context, aşa cum am menţionat şi cu alte ocazii, România ar trebui să analizeze implicaţiile iniţiativelor fiscale internaţionale pentru economia proprie şi să ia măsurile de rigoare ca să-şi menţină atractivitatea pentru investitori la nivel global.

O altă observaţie de interes pentru companiile din România ar fi că liderii grupurilor multinaţionale vor să aibă o privire de ansamblu clară asupra activităţii din fiecare jurisdicţie în care operează: cum sunt obţinute veniturile, profiturile şi cum s-au plătit taxele. Schimbarea de abordare a apărut pe fondul presiunilor publice pentru transparenţă, materializate în cerinţe crescute de raportare şi intensificarea controalelor fiscale. Astfel, taxarea a ajuns să fie considerată şi o chestiune de responsabilitate corporativă, nu doar de conformare cu regulile locale sau globale”, a adăugat Dan Bădin.

Planul BEPS conţine o serie de recomandări privind modificarea legislaţiilor fiscale naţionale, precum şi a regulilor internaţionale cu scopul de a neutraliza lipsurile şi neconcordaţele dintre acestea care pot fi utilizate de companii cu scopul de a transfera profituri către jurisdicţii cu un nivel de impozitare mai scăzut. Măsurile prioritare din planul BEPS se referă la: contracararea practicilor fiscale dăunătoare luând în considerare transparenţa informaţiilor şi substanţa economică a tranzacţiilor; prevenirea utilizării abuzive a tratatelor de evitare a dublei impuneri; raportarea de la ţară la ţară (country by country reporting) şi eficientizarea mecanismelor de rezolvare a disputelor.

În cadrul sondajului au răspuns 447 de persoane din 39 de ţări, exclusiv România, majoritatea deţinând funcţia de director financiar.