Mulţi dintre fermierii români nu pot ajunge la banii europeni

Peste două milioane de exploataţii agricole sunt mai mici de un hectar şi nu corespund astfel criteriilor comunitare Mai bine de jumătate din fermierii români nu îndeplinesc criteriile

Peste două milioane de exploataţii agricole sunt mai mici de un hectar şi nu corespund astfel criteriilor comunitare

Mai bine de jumătate din fermierii români nu îndeplinesc criteriile de eligibilitate pentru a pune mâna pe fondurile Uniunii Europene. Asta pentru că nu deţin suprafeţe de teren suficient de mari pentru a primi cei 50 de euro pe hectar acordaţi anual de Comisia Europeană.

Astfel, din cele 4,25 milioane de exploataţii agricole din România, 2,3 milioane sunt mai mici de un hectar şi nu pot lua subvenţia unică pe suprafaţă (SAPS).

Între 1 martie şi 15 mai, fermierii sunt aşteptaţi la Agenţiile de Plăţi pentru a depune cereri pentru subvenţia de la UE. Milioane de ţărani nici n-au mai bătut drumul la oraş. Ştiu că au teren prea puţin pentru a spera la banii europeni.

România va primi în acest an 440 milioane de euro pentru plăţile directe pe suprafaţă, bani care se împart la numărul de hectare înscrise de fermieri în cererile de subvenţie. Dacă iniţial au fost înscrişi în Registrul Fermelor 1,5 milioane de fermieri, după analiza dosarelor au rămas eligibili numai 1,2 milioane. Diferenţa până la 4,2 milioane sunt fie fermieri care nu se încadrează, pentru că au exploataţii mai mici de un hectar alcătuite din parcele sub 3.000 de metri pătraţi, fie nu vor să fie luaţi în evidenţele oficiale. După trei ani în care banii de la UE vin indiferent de productivitate, sprijinul va fi alocat diferenţiat. Cei 50 de euro reprezintă numai 25% din plăţile directe pe care le primeau fermierii din alte state membre, la nivelul anului 2004.

Obligaţi să înscriem opt milioane de hectare

Subvenţia pe hectar nu poate fi mai mare de 56 de euro, în caz contrar banii fiind restituiţi UE, ceea ce înseamnă că România este obligată să înscrie 8 milioane de hectare, altfel va pierde bani europeni. Directorul general al APIA, Nicolae Sterghiu, se menţine optimist şi nu crede în această posibilitate.

Procesul de depunere a cererilor de subvenţie este în toi, urmând să se încheie la 15 mai. Acum, la jumătatea perioadei, au fost depuse 588.000 de cereri, însumând 3,7 milioane ha de teren arabil. "Ne aşteptăm la 1,2 milioane de fermieri, care ar urma să înscrie 8,5 milioane de hectare", a declarat pentru Adevărul Nicolae Sterghiu. Însă autorităţile au o nouă problemă: terenul arabil al fermierilor doritori de subvenţie nu depăşeşte 6,5 milioane de hectare, diferenţa fiind formată din păşuni, mare parte aparţinând primăriilor. Şi pentru că autorităţile locale nu pot înscrie păşunile, ci numai asociaţiile de crescători de animale, acestea vor concesiona la iuţeală suprafeţele unor asociaţii care nu există, şi care, consideră directorul APIA, se pot constitui de pe o zi pe alta. Un asemenea ritm ar fi incredibil pentru birocraţia românească, în condiţiile în care constituirea Federaţiei de crescători de păsări de rasă a durat, după cum ne-a declarat Constantin Niţă, preşedintele Federaţiei, nu mai puţin de 6 luni. Două milioane de hectare lipsă ne-ar costa 100 milioane de euro, iar termenul-limită e 15 mai.

300.000 de ferme pot miza pe banii comunitari

Pentru dezvoltare rurală, România va primi de la UE alţi bani: 8 miliarde de euro până în 2013. Din această sumă, 3,2 miliarde de euro sunt destinate creşterii competitivităţii fermelor. Însă numai circa 300.000 de exploataţii, cele considerate de semisubzistenţă, pot beneficia de sprijin. Autorităţile au ales să susţină doar fermele care au între două şi şase Unităţi de Dezvoltare Economică (n. red.: UDE, unitate de măsură europeană pentru viabilitatea economică a exploataţiilor agricole), considerând că celelalte 3,8 milioane de ferme de subzistenţă nu au altă şansă de rentabilizare decât comasarea.

Nicolae Sterghiu, preşedintele APIA, consideră că şansa fermierilor mici la banii europeni stă în asociere. "Fermierii cu suprafeţe reduse se pot uni astfel încât să constituie exploataţii eligibile", crede şeful APIA.