Avertismentul lui Mugur Isărescu. Ce este „inflația Ormuz” care a lovit România și vestea despre salarii: „Social nu este plăcut”

România se confruntă cu un nou val de presiuni economice, după ce traiectoria descendentă a inflației s-a inversat subit din cauza conflictului din Orientul Mijlociu. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a avertizat marți cu privire la apariția „inflației Ormuz”, un șoc global pe piața energiei care a scumpit carburanții și îngrășămintele agricole.  

Potrivit guvernatorului BNR, creșterea abruptă a prețului petrolului a generat un nou val de presiuni inflaționiste în întreaga Europă.

„Traiectoria inflației era în mare măsură descendentă în primele două luni, dar s-a inversat în martie, din cauza conflictului din Orientul Mijlociu. Creșterea abruptă a prețului la țiței a avut efect invers”, a explicat Isărescu.

Acesta a vorbit despre ceea ce numește „inflația Ormuz”, referindu-se la impactul tensiunilor din zona Strâmtorii Ormuz asupra piețelor globale de energie și materii prime.

„Se vorbește în toată Europa de inflația Ormuz, care a generat un șoc amplu la nivelul pieței de petrol și gaze naturale, cu efecte pe piețele de îngrășăminte, produse chimice, materii prime agricole și aluminiu. A crescut foarte mult prețul îngrășămintelor”, a spus guvernatorul BNR.

Inflația de bază încetinește pe fondul reducerii consumului

În același timp, Mugur Isărescu a precizat că inflația de bază, componenta asupra căreia politica monetară poate interveni mai eficient, a continuat să încetinească.

Potrivit acestuia, reducerea cererii de consum și temperarea costurilor salariale au contribuit la această evoluție.

„Inflația de bază, pe care putem să o controlăm noi, a decelerat din cauza reducerii cererii de consum și din cauza scăderii costului cu forța de muncă”, a afirmat Isărescu.

Guvernatorul a admis însă că aceste evoluții au și efecte sociale negative, în condițiile în care salariile reale sunt afectate, iar consumul încetinește.

„Avem o evoluție surprinzător de bună cu costurile unitare cu forța de muncă, din punct de vedere al inflației. Din punct de vedere social nu este plăcut să ai o stabilitate a salariilor și o deteriorare în termeni reali a salariilor. Dar ne ajută în lupta cu inflația”, a declarat el.

De asemenea, Isărescu a subliniat că și scăderea din comerțul cu amănuntul contribuie la temperarea inflației.

„Volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănunțul este social dureros, dar acționează în sensul temperării inflației”, a spus acesta.

Economia încetinește, iar companiile reduc costurile

Șeful BNR a avertizat că economia traversează o perioadă de slăbire a activității economice, iar companiile au început să își optimizeze cheltuielile de personal.

„Companiile au optimizat cheltuielile de personal, în contextul slăbirii activității economice. Sunt efectele ajustării fiscale. S-au detensionat condițiile de pe piața muncii, cu implicațiile sociale de rigoare”, a explicat Isărescu.

Potrivit guvernatorului, deviația PIB-ului este în prezent „puternic negativă”, ceea ce indică o restrângere a activității economice.

„Partea bună e că ne ajută la inflație, temperează cererea. Să vedem cum putem să o calibrăm mai bine ca să fie și suportabilă social”, a adăugat el.

Investițiile și stabilitatea politică, esențiale pentru economie

În ceea ce privește perspectivele economice, Mugur Isărescu a declarat că așteptările nu sunt „dezastruos pesimiste”, însă economia depinde tot mai mult de finanțarea externă și de stabilitatea politică.

„Așteptările privind evoluția economiei nu sunt optimiste, dar nici dezastruos pesimiste, sunt realiste”, a afirmat guvernatorul.

Acesta a precizat că există o evoluție pozitivă a investițiilor în ultimele trimestre din 2025 și că BNR speră ca această tendință să continue și în 2026.

Totuși, Isărescu avertizează că tensiunile politice pot afecta încrederea investitorilor și accesul la finanțare externă.

„Evoluția viitoare va depinde sporit de finanțarea din surse externe, care are nevoie de continuitate politică. Criza politică nu ajută în acest sens”, a spus șeful BNR.

Guvernatorul a subliniat că ajustarea fiscală și stimularea consumului sunt obiective greu de atins simultan.

„Varianta să facem corecție fiscală și în același timp să sporim veniturile și consumul nu funcționează. Sunt măsuri conflictuale”, a concluzionat Mugur Isărescu.

Mugur Isărescu a declarat că România are nevoie de o schimbare a modelului de creștere economică, bazată mai mult pe investiții și mai puțin pe consum, pentru a evita dezechilibrele externe și presiunile inflaționiste.

Investițiile au o pondere redusă în PIB

Guvernatorul Banca Națională a României a explicat că investițiile au în prezent o pondere redusă în PIB și trebuie să crească într-un ritm semnificativ mai rapid decât scăderea consumului.

„Este adevărat că investițiile au pondere mică în PIB și ele trebuie să crească de câteva ori mai mult decât scăderea consumului. Consumul are ponderea cea mai mare în PIB”, a afirmat Isărescu.

Potrivit acestuia, investițiile reprezintă principala zonă prin care economia poate reveni la o creștere sustenabilă, fără a genera noi probleme legate de inflație sau finanțarea externă.

„Dar este zona în care putem să acționăm pentru a tempera scăderea activității economice și să ajungem la creștere economică solidă și neinflaționistă, care să nu ne creeze probleme cu creditorii externi”, a spus guvernatorul BNR.

În același timp, Isărescu a susținut că există mai multe semnale economice pozitive în ultimele luni, în special în ceea ce privește deficitul comercial și deficitul de cont curent.

„Venim cu o avalanșă de vești relativ bune, pozitive. Avem scăderea deficitului comercial, îndeosebi în semestrul doi din 2025, pe fondul anului agricol favorabil și al temperării cererii de consum”, a declarat acesta.

Șeful BNR a precizat că și soldul contului curent s-a redus, chiar dacă evoluția nu este încă spectaculoasă.

„Soldul contului curent s-a micșorat, o direcție bună, nu impresionantă, dar tendința este relativ bună”, a explicat Isărescu.

Un alt factor care ar putea contribui la stabilizarea economiei este agricultura, în condițiile în care perspectivele pentru producția agricolă din acest an sunt favorabile.

„Sperăm să avem un an agricol bun și anul acesta, până acum arată bine”, a spus Mugur Isărescu.

BNR a revizuit în creștere prognoza de inflație

Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în creştere, la 5,5%, de la 3,9% anterior, prognoza de inflaţie pentru finalul anului 2026 şi anticipează că aceasta va ajunge la 2,9% la sfârşitul lui 2027, potrivit datelor prezentate marţi de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

„La prognoză avem două lucruri pe care trebuie să vi le spunem. Vedeţi, la creşterea economică, cu datele de acum două săptămâni, când s-a realizat materialul, raportul asupra inflaţiei din mai, avem la nivelul Uniunii Europene o creştere semnificativ mai mică în 2027. L-am citit azi dimineaţă pe comisarul pentru Economie, care spune că vor fi din nou revizuiri în sensul scăderii prognozei de creştere economică pentru acest an. Iar în ceea ce priveşte inflaţia, aceasta este mai mare. Tot el spunea ieri, eu l-am citit azi dimineaţă, că va revizui şi cifra de inflaţie. Deci probabil nu va fi 2,7%, poate că va fi 3% sau peste 3%. De fapt, şi în America a apărut acum două zile cifra de inflaţie de 3,8%, iar în Marea Britanie, 3%. Deci impactul inflaţiei Ormuz este destul de mare. Aceasta este prognoza noastră refăcută şi discutată în mai multe şedinţe ale Comitetului de Politică Monetară. Avem uşoare presiuni inflaţioniste, care au fost amplificate. Am avut chiar o reţinere să apară în comunicatul nostru de acum câteva zile, dar spunem adevărul. S-a amplificat ideea că Banca Naţională prognozează creşterea inflaţiei, când, de fapt, fraza următoare era clară: inflaţia scade la jumătate, de la aproape 11% la aproximativ 5%. Faptul că va creşte în mai şi iunie cu 0,1 - 0,3 puncte procentuale s-a amplificat la nivelul societăţii. Va creşte până prin iulie, probabil până la 11%, dar creşterile sunt mici, pentru că apoi, în iulie, august şi septembrie, vom avea deja o inflaţie de aproximativ 6%, iar spre sfârşitul anului, 5% şi ceva", a declarat Mugur Isărescu, într-o conferinţă de presă.

El a menţionat că prognoza se bazează pe datele disponibile în prezent. De asemenea, guvernatorul BNR a precizat că proiecţiile sunt strict condiţionate de ipoteze privind implicaţiile conflictului din Orientul Mijlociu şi revenirea la un minim de stabilitate politică şi guvernamentală, respectiv existenţa unui guvern.

„Este posibil ca şi în Europa inflaţia să crească, nu neapărat la 5,5%. În sfârşit, s-ar putea să nu mai fim în toamnă campioni la inflaţie. Ne dorim acest lucru, dar nu depinde numai de noi", a transmis Isărescu.

În şedinţa de vineri, Consiliul de administraţie al BNR a analizat şi aprobat Raportul asupra inflaţiei, ediţia mai 2026, document ce încorporează cele mai recente date şi informaţii disponibile.

Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în creştere, la 3,9%, de la 3,7% anterior, prognoza de inflaţie pentru finalul anului 2026, anticipând că aceasta va ajunge la 2,7% la sfârşitul lui 2027, potrivit datelor prezentate în luna februarie de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

Declarațiile vin într-un context în care autoritățile încearcă să reducă deficitul bugetar și dezechilibrele externe, în timp ce economia încetinește, iar consumul populației se temperează pe fondul inflației și al măsurilor fiscale adoptate în ultimul an.