Milioane de euro se risipesc pe drumurile naţionale
0Între principalele motive pentru starea precară a drumurilor noastre, specialiştii enumeră lipsa responsabilităţii celor care le construiesc, dar şi lipsa controlului pe durata execuţiei. "Ar
Între principalele motive pentru starea precară a drumurilor noastre, specialiştii enumeră lipsa responsabilităţii celor care le construiesc, dar şi lipsa controlului pe durata execuţiei. "Ar trebui să existe un expert independent care să evalueze calitatea lucrărilor, aşa cum se procedează în cazul expertizelor bancare", ne-a declarat Augustin Hagiu, preşedintele Federaţiei Operatorilor Români de Transport. În plus, "bitumul topit în asfaltul drumurilor este de proastă calitate, deşi provine din import, şi nu se aşterne la temperaturile potrivite", a mai spus Hagiu. La rândul său, expertul în construcţii Liviu Daschievici dă vina pe faptul că lucrările de infrastructură cu finanţare internaţională au fost încredinţate unor firme străine de construcţii, "care de cele mai multe ori au lucrat prost". "Companiile româneşti nu au avut acces la aceste contracte din cauză că nu erau eligibile în privinţa mărimii cifrei de afaceri", adaugă Daschievici.
Drumarii invocă stihiile naturii
În viziunea autorităţilor, vina o poartă "sărăcia bugetară", dar şi incidenţa crescută a dezastrelor naturale care lovesc din ce în ce mai des diferite zone ale ţării. Acestea sunt răspunsurile oficiale, atunci când se caută o explicaţie pentru starea precară a reţelei de drumuri naţionale. Drumarii, spre exemplu, invocă condiţiile climaterice vitrege din anumite zone ale ţării - agresive pentru îmbrăcămintea rutieră - astfel că unele sectoare de drum se umplu de fisuri şi gropi mai devreme de perioada minimă de garanţie, de doi ani. "În cazul acesta, noi folosim garanţia de bună execuţie, potrivit contractului încheiat cu firma care realizează lucrarea respectivă", explică Florin Dascălu, directorul Direcţiei de Întreţinere Drumuri din cadrul Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR).
"Polul frigului", zonă fierbinte pentru autorităţi
Drumurile care dau cele mai mari bătăi de cap şoferilor, dar şi autorităţilor, sunt cele situate la "polul frigului", în zona centrală a ţării, în judeţele Harghita şi Covasna. Rutele DN13A, dintre Miercurea Ciuc şi Bălăuşeri, respectiv DN 13B, care face legătura între Praid şi Gheorgheni, sunt de evitat. "În aceste zone se produc cele mai active fenomene naturale, cu variaţii termice foarte mari, mai ales iarna, care duc la degradarea accelerată a drumurilor", explică Petre Dumitru, directorul Direcţiei de Calitate şi Protecţia Mediului din cadrul CNADNR. Nordul ţării, mai exact DN 29 şi DN 29D, din judeţul Botoşani, sunt alte rute în care banii cheltuiţi sunt "înghiţiţi" mai repede, din cauza instabilităţii terenului. "Aceasta este şi explicaţia pentru pagubele produse de inundaţiile din ultimii doi ani. De fapt, se bănuia unde vor lovi cel mai puternic apele, însă nu au fost bani pentru a consolida din timp acele drumuri", mai adaugă Petre Dumitru.
Cât ne costă infrastructura naţională
O lucrare de întreţinere făcută ca la carte necesită 20.000 de euro/km de drum naţional, însă condiţia este ca firmele să respecte condiţiile din caietul de sarcini, mai ales în privinţa materialelor folosite. Pentru a reabilita un kilometru de drum aflat într-o stare precară, cu durata de funcţionare depăşită, este nevoie de aproximativ 300.000 de euro, în timp ce un kilometru de drum nou costă 1,5 milioane de euro. Fondurile necesare pentru construirea unui kilometru de autostradă sunt cuprinse între 3 şi 7 milioane de euro.