MBA-ul este un avantaj, nu un paşaport

Un MBA te poate aduce la interviu, trecând de prima selecţie a CV-urilor. Atunci când candidaţii sunt la un nivel apropiat, departajarea se face tot la MBA. Un program de Master in Business

Un MBA te poate aduce la interviu, trecând de prima selecţie a CV-urilor. Atunci când candidaţii sunt la un nivel apropiat, departajarea se face tot la MBA. Un program de Master in Business Administration (MBA) nu este însă un paşaport, o garanţie pentru obţinerea unui anumit post. Experienţa personală, rezultatele obţinute sunt mai importante decât educaţia în management.
Activitatea economică începe să aibă o anumită predictibilitate. Acest fapt are o consecinţă poate pentru mulţi de nebănuit: creşte valoarea unui MBA. "Până în urmă cu câţiva ani, un MBA notat în CV nu era întotdeauna cel mai fierbinte punct dintr-o aplicaţie. Piaţa cerea o atitudine mai degrabă de antrepren or, foarte multe abilităţi de adaptare la condiţiile grele din economia românească", consideră Rudolf Fedorovici, consultant la Advice. Cunoştinţele de teorie pe care le furnizează un MBA erau văzute atunci ca şi calităţi secundare. Acum, un program MBA absolvit face diferenţa între candidaţi. "Un MBA îmi arată în primul rând că persoana cu care discutăm este un om preocupat de carieră, un om organizat, un om care este în stare să investească eforturi pentru a face lucrurile mai bine, inclusiv în ceea ce înseamnă organizarea propriei cariere", explică Fedorovici din postura celui care citeşte şi selectează CV-urile candidaţilor.
Un alt moment în care existenţa unui MBA influenţează deciziile recrutorilor este atunci când au în faţă trei-patru candidaţi cu un nivel de experienţă profesională similară, care au trecut prin experienţe de viaţă uşor comparabile şi care, ca şi personalităţi, ating toate acele criterii care se caută la profilul respectiv, ne spune Fedorovici. În acel moment, micile amănunte din profilul unui candidat încep să facă diferenţa. Într-o asemenea situaţie, cel care a parcurs un program MBA va avea câştig de cauză.
Atunci când însă rezultatele îl prezintă ele singure pe candidat, faptul că persoana respectivă "a trecut pe la şcoală", aproape că nici nu mai contează. "Sunt exemple foarte multe de manageri care au multe de prezentat. Când un manager îţi spune că a lansat pe o piaţă externă unul dintre primele produse româneşti care au pătruns în afara ţării noastre şi au obţiunt rezultate foarte bune, nu ştiu în ce măsură un MBA te mai poate impresiona", apreciază Fedorovici. Pe de altă parte, există şi situaţii în care mai importante sunt alte calităţi decât educaţia în management. "Am recrutat pentru o firmă mare, care moştenea un număr mare de angajaţi, cu probleme foarte severe, mergând până la furturi, probleme foarte grave de mentalităţi. MBA-ul nu a fost în niciun caz elementul-cheie. Am căutat o persoană care să poată gestiona un astfel de colos", explică Fedorovici.
Un MBA nu este un paşaport, o garanţie pentru obţinerea unui post anume. Un MBA poate să fie un avantaj. "Primul factor de care depinde transformarea MBA-ului într-un avantajeste chiar purtătorul lui. Sunt mulţi oameni care au trecut printr-un MBA şi nu au înţeles foarte multe lucruri. Dacă nu dispui personal de capacitatea de a transfera în practică informaţiile obţinute în urma unui MBA, este timp pierdut degeaba", subliniază consultantul. Pe de altă parte, contează şi mediul în care candidatul urmează să activeze. "Nu ai cum să aplici la valoare maximă informaţiile şi abilităţile deprinse în urma unui MBA dacă organizaţia în care activezi nu este suficient de receptivă la schimbarea pe care tu vrei să o aduci", spune Fedorovici.