Maşinile adâncesc prăpastia dintre exporturi şi importuri

În 2007, cele mai mari deficite comerciale s-au înregistrat în cazul mijloacelor de transport, iar la alimente am avut cea mai importantă creştere faţă de 2006 Statisticile prezentate

În 2007, cele mai mari deficite comerciale s-au înregistrat în cazul mijloacelor de transport, iar la alimente am avut cea mai importantă creştere faţă de 2006

Statisticile prezentate în premieră de conducerea Băncii Naţionale a României arată că deficitul comercial - decalajul dintre exporturi şi importuri - a crescut, în 2007, la toate categoriile de produse aflate pe "lista neagră" a balanţei comerciale. În acelaşi timp, la puţinele categorii în care exporturile au fost mai mari decât importurile, excedentul a continuat să scadă, îndreptându-se practic spre deficit.

În totalul deficitului comercial, care a ajuns în 2007 la peste 17,5 miliarde de euro, cea mai mare pondere (peste 45%) o deţin maşinile şi echipamentele de transport, adică maşinile industriale, autovehiculele, generatoarele de putere etc. Importurile din această categorie de produse au însumat, anul trecut, 17,8 miliarde de euro, în timp ce exporturile s-au cifrat la mai puţin de 10 miliarde de euro, rezultând astfel un deficit de 7,9 miliarde de euro.

Reamintim, în acest context, că produsele din categoria mijloacelor de transport domină şi topul comenzilor noi, reprezentând cererea curentă şi viitoare, cu creşteri de 40% până la 77%, dar producţia internă nu acoperă decât în mică măsură aceste necesităţi. De unde rezultă că în viitorul apropiat este de aşteptat ca decalajul dintre importuri şi exporturi să se adâncească şi mai mult.

În cazul alimentelor (grupă în care se înscriu şi cerealele, legumele, fructele, zahărul sau carnea), importurile din 2007 au însumat 2,4 miliarde de euro, în timp ce exporturile au fost de numai 655 milioane de euro.

A rezultat un deficit comercial, la alimente, de 1,7 miliarde de euro, în creştere cu aproape 60%, aici regăsindu-se cea mai puternică majorare a decalajului. De asemenea, în cazul alimentelor s-a înregistrat şi cea mai mare creştere a importurilor din 2007 faţă de cele din 2006, cu peste 44%.

O altă categorie cu pondere semnificativă în totalul deficitului comercial este cea a articolelor prelucrate din fier, oţel, minerale nemetalice, cauciuc, lemn sau textile. În acest caz, importurile au însumat mai mult de 10 miliarde de euro, în timp ce exporturile - doar 6,5 miliarde de euro.

Când deficitele cresc, valoarea activelor scade

De ce creşterea deficitelor e o veste proastă, un semnal de alarmă pentru economie? "Ar trebui să ne pese tuturor de acest nivel al deficitelor, pentru că, dacă nu este corectat, adus în jos, riscă să se transforme fie în inflaţie, fie într-o depreciere a activelor româneşti. Ceea ce înseamnă că maşina sau casa fiecăruia dintre noi devine mai ieftină.

O altă consecinţă: descurajarea investitorilor străini pentru a veni cu investiţii directe şi a dezvolta economia României", a explicat Valentin Lazea, economistul-şef al Băncii Naţionale a României, cu ocazia prezentării datelor citate mai sus. Oficialul BNR a atras atenţia, totodată, şi asupra ritmurilor nesustenabile de creştere a creditului neguvernamental, care în 2007 a urcat cu mai mult de 60%. În acelaşi timp, creditul în valută a urcat cu 84%, creditul acordat populaţiei - cu 82%, iar creditul în valută pentru populaţie - cu 134%.

În transporturi şi turism, doar România a ieşit pe minus

În timp ce toate ţările vecine au avut numai de câştigat de pe urma a două sectoare cu mare potenţial - transporturile şi turismul -, România a ieşit pe minus în ceea ce priveşte balanţa venituri/cheltuieli din aceste domenii. În turism, cheltuielile au fost mai mari cu 383 milioane de euro decât veniturile, iar în turism - cu 150 milioane de euro. Pentru comparaţie, din datele comunicate de BNR reiese că Polonia a avut un plus de peste 1,85 miliarde de euro din transporturi, iar din turism - de 1,77 miliarde de euro.

De altfel, aproape toţi vecinii noştri au avut excedente de peste un miliard de euro câştigate de pe urma turismului...

Vestea bună, după toate aceste semnale de alarmă, ar fi aceea că România are şi câteva categorii de produse la care înregistrează excedente comerciale, adică exporturile sunt mai mari decât importurile.

Excedentele scad cu peste 40%

Este vorba despre articolele manufacturate divers, cum ar fi îmbrăcăminte, încălţăminte, mobilă sau prefabricate pentru construcţii (excedent de 2,3 miliarde de euro în 2007) şi minereurile metalifere sau lemnul brut (338 milioane de euro excedent). Din păcate, statisticile BNR arată că aceste plusuri sunt tot mai mici, excedentele scăzând în medie, în 2007, cu peste 40% faţă de cele înregistrate în 2006. Ceea ce - într-un scenariu pesimist, dar nu imposibil - ar putea însemna că, la un moment dat, şi produsele din aceste categorii vor intra pe "lista neagră" a deficitelor balanţei comerciale.

Economisirea scade, investiţiile stagnează

Din datele statistice prezentate de BNR rezultă că rata de investire în economie s-a menţinut la aproximativ 26,5% din Produsul Intern Brut (PIB), în anii 2006 şi 2007. În aceeaşi perioadă însă rata economisirii a scăzut de la 16% din PIB la 12,5% din PIB.