KPMG: Munca la distanţă rămâne în trend, însă trebuie evaluate aspectele fiscale şi juridice

Multe companii pregătesc un viitor în care angajaţii lor vor putea continua să lucreze de la distanţă pentru cel puţin o parte din timp, arată un sondaj realizat de KPMG în care au participat peste 530 de companii din 46 de state.

Sondajul s-a desfăşurat în cadrul unui webcast global: ,,Work from Anywhere: Insights from the research and governement perspective’’. Printre participanţi au fost membri ai consiliilor de administraţie, manageri şi experţi din domenii precum mobilitatea globală, resurse umane (HR), fiscal şi dreptul muncii dintr-o varietate de industrii.

În timpul pandemiei, mulţi angajaţi s-au obişnuit să lucreze de la distanţă şi au constatat adesea că acest lucru aduce avantaje de care doresc să beneficieze şi în perioada post-pandemică. Astfel, majoritatea companiilor participante la studiu integrează lucrul la distanţă în planificarea lor pe termen lung, deoarece înţeleg că acest lucru este esenţial pentru experienţa angajaţilor şi oferă, de asemenea, numeroase beneficii business-ului în ceea ce priveşte flexibilitatea. De exemplu, lucrul la distanţă poate oferi noi oportunităţi de recrutare a personalului dintr-o arie geografică mult mai mare. Studiul a arătat că 89% dintre companii fie au implementat o strategie de lucru la distanţă, fie au luat în considerare una. Chiar şi companiile din sectoare care ar putea să nu fie considerate potrivite pentru lucrul la distanţă, cum ar fi producţia, dezvoltă în continuare politici de lucru la distanţă cel puţin pentru unii dintre angajaţii lor şi, de asemenea, iau în considerare noi inovaţii tehnologice cum ar fi realizarea mentenanţei maşinilor de la distanţă cu ajutorul aparatelor de realitate virtuală.

În timp ce majoritatea lucrului la distanţă se desfăşoară pe teritoriul aceleiaşi ţări, s-a dezvoltat şi conceptul de ,,muncă de oriunde’’, care include ideea de lucru la distanţă transfrontalier. În timpul pandemiei, vizitele scurte în alte ţări au devenit imposibile în multe cazuri din cauza reglementărilor privind carantina, astfel încât mulţi angajaţi au petrecut perioade mai lungi lucrând de la distanţă, în afara ţării locului de muncă, de exemplu pentru a-şi putea vizita membrii familiei. După pandemie, aceasta va continua probabil să fie o posibilitate atractivă pentru mulţi angajaţi, care ar putea, de exemplu să îmbine timpul de vacanţă cu munca la distanţă într-o altă ţară. În plus, angajatorii analizează numeroase moduri prin care munca la distanţă transfrontalieră le poate eficientiza operaţiunile. De exemplu, detaşarea virtuală a unui angajat pentru proiectele care au loc în altă ţară poatet reduce costurile şi poate fi mai atractivă decât o detaşare fizică pentru un angajat care are angajamente familiale. În plus, angajarea transfrontalieră poate extinde potenţialul de talente de care un angajator poate beneficia. 

Astfel, conceptul de ,,muncă de oriunde’’ prezintă numeroase avantaje, atât pentru angajaţi, cât şi pentru angajatori. Cu toate acestea, există unele provocări, în principal legate de aspecte fiscale şi juridice, aşa cum explică Mădălina Racoviţan, Tax Partner, Head of People Services, KPMG în România: ,,Sunt sigură că angajaţii se vor aştepta din ce în ce mai mult să poată lucra de oriunde, iar angajatorii vor dori şi ei să beneficieze de acest lucru. Pentru succesul acestei abordări, este important să acordăm atenţie anumitor aspecte. În mod evident, angajatorii vor trebui să aibă grijă la statutul de rezidenţă fiscală al unui angajat care petrece mult timp în afara ţării locului de muncă. Regulile sunt destul de complexe şi depind de o serie de factori. Ar putea exista şi implicaţii din domeniul securităţii sociale. Ar trebui luate în considerare şi regulile de imigrare, precum şi problemele juridice legate de dreptul muncii şi contractele de muncă. În unele cazuri, poate fi necesară o detaşare formală, în special pentru o perioadă mai lungă petrecută în afara ţării în care a fost angajat. Cu toate acestea, nu ar trebui luate în considerare doar aspectele fiscale personale şi securitatea socială. În unele situaţii, un angajat, care îşi petrece timpul lucrând în altă ţară poate crea un sediu permanent pentru angajator, care ar putea genera obligaţii privind impozitul pe profit şi cerinţe de conformitate pentru companie. Tendinţele globale în ceea ce priveşte munca la distanţă sunt extrem de relevante şi pentru România. Vedem din ce în ce mai multe companii locale în România care caută posibilitatea de a le oferi angajaţilor beneficiile muncii de oriunde. Lucrul la distanţă în ţară a devenit mai mult o normă decât o excepţie în timpul pandemiei şi nu anticipăm că această tendinţă se va schimba semnificativ pe termen scurt şi mediu. Deşi unele companii depun eforturi pentru revenirea angajaţilor la birou, o astfel de întoarcere trebuie planificată atent pentru optimizarea beneficiilor oferite de flexibilitate, acţionând asupra nivelului de angajament şi în concordanţă cu nevoile organizaţiei’’.