Konieczny, în Financial Times: Guvernul îşi pune prietenii la conducerea companiilor de stat
0Guvernul României înlocuieşte directorii independenţi din companiile de stat cu prieteni loiali şi încearcă să scutească aceste întreprinderi de la regulile de guvernanţă corporativă, acuză Greg Konieczny, CEO la Fondul Proprietatea, într-un articol publicat de Financial Times.
România a surprins săptămâna trecută Europa, anunţând o creştere anuală de 8,8% în trimestrul III, cu 3 puncte procentuale peste aşteptări. La opt ani după ce ţara a redus salariile şi pensiile în cadrul unui plan de salvare convenit cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), revenirea viguroasă face ca România să fie o perspectivă strălucitoare pentru investitorii străini. Cu toate acestea, ca şi în cazul Ungariei şi Poloniei, perspectivele României riscă să fie afectate de Guvernul său, arată publicaţia, într-un articol cu titlul „Măsurile adoptate de România în domeniul managementului corporativ îi îngrijorează pe investitori“.
Spre deosebire de cele două ţări, România nu a trecut la un guvern populist-naţionalist care încearcă să readucă sub controlul naţional anumite sectoare dominate de străini. Însă oamenii de afaceri avertizează că Guvernul social-democrat venit la putere în decembrie anul trecut a reînviat unele practici vechi controversate şi a întreprins măsuri care ar putea submina unele dintre progresele semnificative înregistrate în ultimii ani în combaterea corupţiei şi îmbunătăţirea guvernării.
Principalul semnalant este Fondul Proprietatea, un fond creat de stat în 2005 pentru a compensa cetăţenii ale căror bunuri au fost confiscate în timpul comunismului.
Gestionat de Franklin Templeton, Fondul este unul dintre cele mai mari fonduri listate la nivel mondial, cu o valoare netă a activelor, în septembrie, de 2,72 miliarde de dolari şi un portofoliu care include participaţii minoritare în 19 întreprinderi controlate de stat. Acestea includ unele dintre cele mai mari companii din România, printre care Hidroelectrica, o companie de hidroenergie, care ar putea face prima ofertă iniţială primară (IPO) a unei companii de stat din România, de la listarea Electrica, în 2014.
Cu toate acestea, fondul avertizează că mişcările guvernamentale ar putea face ca investiţia să fie mai puţin atractivă, să descurajeze listările mult aşteptate şi să întârzie promovarea României de la o piaţă de tip „frontieră“ către o piaţă „emergentă“, care i-ar deschide o gamă mai largă de investitori.
Legislaţia adoptată de România, ca o condiţie a salvării cu fonduri de la FMI, în timpul crizei financiare, ar trebui să garanteze că întreprinderile de stat au directori independenţi care să poată asigura un management independent.
Dar Greg Konieczny declară că Guvernul înlocuieşte directorii independenţi ai întreprinderilor de stat cu prieteni loiali. Parlamentul are în lucru, de asemenea, un proiect de lege care să permită Guvernului să scutească întreprinderile de stat de la regulile de guvernanţă corporativă.
Implicaţiile pentru investitori depăşesc cu mult companiile direct implicate. Întreaga economie beneficiază din a avea societăţi sănătoase controlate de stat. „O mulţime de companii de stat sunt fie în domeniul energiei, fie al infrastructurii“, spune Konieczny. „Dacă, în calitate de investitor străin direct, veţi vedea că nu va fi o îmbunătăţire a infrastructurii, a drumurilor, sau dacă un management defectuos înseamnă că porturile sau aeroporturile nu vor putea să îşi reducă taxele, nu veţi investi în aceste sectoare“, spune el.
Eforturile de restructurare ale Fondului au jucat un rol important în relansarea României, dar Konieczny pune impactul şi pe seama unei guvernări îmbunătăţite. Câştigurile înainte de dobânzi, impozite, deprecieri şi amortizări la cele 19 companii de stat aproape s-au dublat, până la 5,27 miliarde de lei până în 2016, de la 2,69 miliarde lei în 2012.
Preşedintele României, Klaus Iohannis, care a făcut o prioritate din lupta împotriva corupţiei, are dreptul de a respinge legislaţia privind guvernanţa dacă parlamentul o va trece, dar doar o singură dată. Parlamentul ar putea să o modifice uşor şi să o treacă din nou.
Guvernul insistă că programul său de privatizare rămâne pe drumul cel bun. Toma Petcu, ministrul Energiei, a declarat luna trecută că Hidroelectrica va fi listată la începutul anului viitor şi va trimite investitorilor un „semnal că Guvernul se îndreaptă spre transparenţă şi performanţă în raport cu companiile de stat“.
Dar Petcu a spus că Guvernul va lista acum doar 10% din Hidroelectrica, în loc de 15%, cum era planificat iniţial în 2014. Aceasta ar putea face ca piaţa din Bucureşti să nu aibă lichiditatea necesară pentru a asigura evoluarea de la statutul de piaţă de tip „frontieră“.
Disperat de lipsa de progres în ceea ce priveşte listarea Hidroelectrica, Fondul a declarat că intenţionează să-şi vândă pachetul de 20%, care reprezintă o treime din valoarea activului net.