Jonglerii financiare la Oltchim

Combinatul Oltchim Ramnicu-Vâlcea se poate salva printr-un ajutor de stat. Cât de corectă este însă intervenţia statului într-o economie de piaţă?

Statul a decis că este cazul să salveze de la faliment Oltchim Râmnicu-Vâlcea, un combinat chimic de stat, cu datorii totale de 135 de milioane de euro şi un nivel de productie scăzut la 30%.

Cum? Printr-un ajutor în valoare de 486 de milioane de euro, la care se adaugă şi conversia datoriilor în acţiuni. Problema este ca orice investiţie a Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), instituţie aflată în subordinea guvernului, este facută din bani publici şi echivalează cu un ajutor de stat. Printr-o astfel de intervenţie, autorităţile nu numai că distrorsionează economia, căci salvează de la faliment anumite companii în favoarea altora, ci şi dau apă la moară clasei politice, care are astfel posibilitatea să ia decizii economice. Cu alte cuvinte, în timp ce pierderile combinatului ar fi suportate de populaţie, profitul riscă să intre în buzunarele administratorilor acestuia şi al unor clienţi politici.

În cazul în care Comisia Europeană aprobă ajutorul de la Oltchim, planul lui Constantin Roibu, directorul general al acestuia, este ca peste patru ani combinatului sa aiba o cifra de afaceri de 965 de milioane de euro si un profit de 80 de milioane de euro, iar capitalizarea bursiera a companiei sa depaseasca un miliard de euro, comparativ cu 25 de milioane de euro, cât este în prezent.

Cititi în revista Forbes România, care a apărut de luni 10 august la chioşcuri, despre riscurile unui ajutor de stat şi despre strategia Oltchim, în cazul în care primeste banii mult visaţi.