Isărescu: Niciodată nu am văzut în 26 de ani o situaţie macroeconomică mai bună ca acum în România

Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, a declarat marţi că niciodată în toată cariera sa de şef al băncii centrale, de 26 de ani, nu a văzut o situaţie macroeconomică atât de bună pentru România, însă a avertizat că şi riscurile sunt cele mai mari de după 1990.

Mugur Isărescu este cel mai longeviv şef de bancă centrală din lume, fiind guvernator al BNR din septembrie 1990, cu excepţia perioadei decembrie 1999-noiembrie 2000, când a fost prim-ministru. 

„Suntem într-o situaţie macroeconomică foarte bună. Eu în cariera mea lungă, niciodată nu am văzut o situaţie macroeconomică în România mai bună. Dar niciodată! În 26 de ani. Dar, tot în 26 de ani, niciodată nu am văzut atât de multe riscuri. Şi nu riscuri mici. Riscuri mari“, a spus Isărescu,  în cadrul unei conferinţe privind riscul de ţară organizată de Coface România.

Guvernatorul a avertizat asupra riscului unei noi aterizări dure, ca în 2009, dacă autorităţile nu gestioează corect situaţia economică. 

„Când cazi de la parter sau de la etajul 1, rişti, într-adevăr, dar când cazi de sus riscul este mai mare. Deci trăim un paradox: situaţie macroeconomică bună, riscuri mari şi tensiuni microeconomice enorme“, a menţionat Isărescu. 

Guvernatorul BNR cere o dezbatere privind tipul de creştere economică din România şi despre sustenabilitatea creşterii. „Cred că nu este înţelept ca, fiind preocupaţi noi de cât de repede creştem, să ignorăm maniera în care creştem. Să nu ne punem întrebarea cum creştem. (…) Creştem sustenabil? Creştem echilibrat? Sau ar trebui pe viitor să mai facem o corecţie dureroasă?“, a spus Isărescu. 

El a avertizat asupra riscului unor noi corecţii dureroase pe viitor. „Orice corecţie e dureroasă şi se stinge în foarte mulţi ani“, a mai spus guvernatorul băncii centrale, care a cerut din nou realizarea de reforme structurale, pentru a spori productivitatea şi competitivitatea economiei. 

În prima jumătate a acestui an, economia românească a avansat cu 5,2% faţă de aceeaşi perioadă din 2015, în special ca urmare a unor stimuli fiscali şi salariali ai guvernului, care a  redus TVA şi a majorat masiv salariile bugetarilor în ultimul an.

Rata de creştere economică este cea mai înaltă înregistrată din 2008 încoace, însă a avut ca efect adâncirea deficitelor externe ale României.