Ioana Petrescu, fostul ministru al Finanţelor, nu mai vrea să fie vicepreşedinte al Băncii Europene de Investiţii
0Ioana Petrescu, fost ministru al Finanţelor în perioada martie-decembrie 2014, nominalizată în această toamnă să preia poziţia de vicepreşedinte al Băncii Europene de Investiţii (BEI) deţinută de Mihai Tănăsescu, aflat în concediu din octombrie 2014, nu mai ia în calcul această nominalizare pentru că este prea tardiv pentru a mai atrage finanţări pentru România până la sfârşitul mandatului, la 1 august 2016.
„În momentul nominalizării ştiam că nu-mi pot face planuri prea mari, dar aveam câteva proiecte care puteau fi finalizate până la încheierea mandatului. Acum orice plan este nerealist, practic în timpul rămas nu mai poate fi vorba de planuri care să aducă beneficii României. Acesta este motivul pentru care nu mai iau în calcul această nominalizare“, a declarat Petrescu pentru Mediafax.
Ea a precizat totodată că are deja conturate proiectele de viitor, iar anul următor se va îndrepta spre mediul privat.
România deţine un mandat de vicepreşedinte al Băncii Europene de Investiţii (BEI) de la 1 august 2012, pentru o perioadă de patru ani, pe această poziţie fiind numit Mihai Tănăsescu, fost ministru de Finanţe la rândul său şi reprezentant al României la FMI în perioada 2007-2012. El devenea astfel primul român cu o funcţie atât de înaltă în cadrul unei instituţii financiare de top.
BEI reprezintă instituţia financiară a Uniunii Europene, având ca acţionari cele 28 de state membre, iar Consiliul Guvernatorilor BEI cuprinde miniştrii de finanţe din cele 28 de state UE. Instituţia acordă împrumuturi în principal statelor UE la dobânzi foarte avantajoase pentru investiţii în domenii precum transport, comunicaţii, industrie, agricultură, energie, educaţie, sănătate şi IMM-uri. Vicepreşedintele român coordonează activităţiile de finanţare din România, Bulgaria, Cipru, Grecia, Macedonia şi ţările AELS.
Tănăsescu se află însă în concediu prelungit din octombrie 2014, după ce DNA a cerut început urmărirea penală în numele lui în dosarul licenţelor Microsoft, în care sunt implicaţi alţi opt foşti miniştri, acuzaţi de luare de mită într-una dintre cele mai mari afaceri de pe piaţa locală de IT. Atribuţiile sale au fost preluate de ceilalţi vicepreşedinţi BEI.
Astfel, la finele lunii iulie, preşedintele României Klaus Iohannis a semnat memorandumul de înlocuire a lui Mihai Tănăsescu din funcţia de vicepreşedinte BEI cu Ioana Petrescu. În urma acestui demers, BEI a comunicat României că înlocuirea lui Mihai Tănăsescu se poate face prin demisia sau demiterea acestuia. Statul român a cerut oficial instituţiei financiare demiterea lui Tănăsescu şi a reînoit în octombrie nominalizarea Ioanei Petrescu. Dacă Tănăsescu şi-ar da demisia din funcţie, finalizarea formalităţilor pentru ocuparea poziţiei rămase vacantă ar dura cel puţin şase săptămâni, astfel că timpul rămas până la finalul mandatului ar fi de circa cinci luni.
Petrescu apreciază că această perioadă este insuficientă pentru ca România să mai poată face demersurile necesare pentru a beneficia de finanţare în cadrul Planului Juncker, program în valoare de 315 miliarde de euro pentru împrumuturi cu dobânzi foarte reduse care vizează proiecte de investiţii, având în vedere că finalizarea unui împrumut durează chiar peste un an.