Investitorii străini, despre taxa de 10 - 100 euro pentru „Catalogul firmelor”: Această cotizaţie obligatorie afectează principiile de piaţă

Propunerea legislativă cu privire la introducerea unor cotizaţii obligatorii pentru actorii economici afectează principiile de piaţă şi îngrădeşte principiul de liberă asociere, susţin reprezentanţii Consiliul Investitorilor Străini (FIC).

„Într-un context economic dificil generat de evoluţiile din piaţa energiei, de inflaţie şi de instabilitate geo-politică, mediul economic are nevoie de măsuri de susţinere a companiilor şi a iniţiativelor private. Propunerea legislativă cu privire la introducerea unor cotizaţii obligatorii pentru actorii economici afectează principiile de piaţă, precum şi îngrădeşte principiul de liberă asociere. Introducerea unui astfel de cadru va avea ca rezultat afectarea competitivităţii companiilor româneşti, prin o nouă povară fiscală, dar şi birocratică", se arată într-un comunicat al FIC cu privire la noile reguli pentru mediul de afaceri.

Reprezentanţii FIC subliniază că atât la nivel european, cât şi naţional se au în vedere măsuri pentru sprijinirea mediul de afaceri astfel încât companiile să îşi poată continua activitatea care în final contribuie la bugetul de stat şi creează locuri de muncă. "Parlamentul, alături de Guvern trebuie să încurajeze dezvoltarea economiei prin măsuri ce au în vedere direcţiile europene de simplificare şi digitalizare a oricărui proces administrativ şi cu atât mai mult evitarea dublării cu procese deja existente", menţionează FIC.

Totodată, este necesar ca mediul asociativ să nu fie îngrădit prin prevederi ce ar putea crea dezechilibre între diversele forme ale acestuia, se menţionează în poziţia FIC.

"Trebuie protejată şi stimulată competitivitatea prin valoarea adăugată şi beneficiile pe care o organizaţie le aduce membrilor săi, iar astfel companiile vor susţine în mod voluntar formele asociative pe care le consideră reprezentative", adaugă reprezentanţii Consiliul Investitorilor Străini.

FIC este asociaţia care îi aduce împreună pe cei mai importanţi investitori cu capital străin din România, aproximativ 120 dintre cele mai mari companii din ţară cu o cifră de afaceri cumulată care reprezintă o cincime din produsul intern brut şi care au o contribuţie semnificativă la bugetul de stat.

Tot pe acest subiect, directorul executiv al Concordia, Radu Burnete, declara joi că obligarea firmelor din România să plătească taxă unei organizaţii este în deserviciul mediului de afaceri deoarece o astfel de finanţare se poate transforma cu uşurinţă într-o formă de presiune politică la adresa organizaţiei beneficiare.

"Obligarea tuturor firmelor din România să plătească taxă unei organizaţii, fie ea şi Camera de Comerţ a României, pentru un serviciu care poate fi făcut de Registrul Comerţului, este în deserviciul mediului de afaceri, din punctul meu de vedere. Companiile trebuie să se poată asocia cu cine doresc, iar obligativitatea plătirii unei cotizaţii mascate nu este în măsură să sporească autonomia mediului de afaceri în raport cu autorităţile, dimpotrivă. O astfel de finanţare se poate transforma cu uşurinţă într-o formă de presiune politică la adresa organizaţiei beneficiare într-un moment când preocupările ar trebui să fie în zona consolidării democraţiei şi a bunei guvernanţe", a precizat Burnete referitor la proiectul de lege depus la Senat care ar putea obliga firmele şi PFA-urile să plătească o taxă către Camera de Comerţ şi Industrie a României.

Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României, Mihai Daraban, a anunţat miercuri că toate firmele din România vor fi obligate, înainte de depunerea bilanţului la ANAF, să plătească o contribuţie pentru a fi incluse într-un catalog pentru promovarea companiilor româneşti.

Obligativitatea a fost inclusă într-un proiect de modificare a Legii 335/2007, Legea camerelor de comerţ din România, proiect aflat în dezbatere parlamentară.

Reglementarea propusă are în vedere includerea tuturor antreprenorilor din România într-un catalog al firmelor, care să genereze vizibilitate şi oportunităţi reale de promovare şi internaţionalizare, conform unor modele consacrate la nivel european, unde sistemul cameral este esenţial, spun reprezentanţii CCIR.