Investitorii străini, cu ochii pe casele româneşti

Consultanţii imobiliari susţin că fondurile de investiţii încep să ia în calcul piaţa locală ca destinaţie pentru plasamente viitoare. Zilele când avioanele care aterizau la Otopeni aduceau hoarde de investitori au apus demult. Consultanţii din imobiliare spun însă că povestea se poate repeta.  

Goana după cel mai sigur plasament a dus la o explozie a preţului aurului şi la o supraevaluare a francului eleveţian. Iar următoarea ţintă a investitoriilor care caută un refugiu pentru economiile lor par a fi imobilele. Aşa că, fără niciun merit, Bucureştiul reintră în atenţia fondurilor de investiţii, dar şi a străinilor cu apetit pentru tranzacţiile din „real estate". Pe piaţa rezidenţială, sunt vânate vilele ultracentrale, precum şi apartamentele noi din zone prestigioase. Cheia unei tranzacţii reuşite este dată de randamentul potenţial obţinut din închiriere pe care îl caută cumpărătorii, iar acesta trebuie să depăşească pragul de 8%.

Victor Zaharia, manager al agenţiei imobiliare

Coldwell Banker Opera, spune povestea unei dintre tranzacţiile recente pe care a perfectat-o. „Una din tendinţele pe care am remarcat-o în ultima perioadă este că străinii sunt din nou interesaţi de cumpărarea de  proprietăţi în Bucureşti", spune Zaharia. El precizează că aceştia sunt interesaţi de vilele cu o arhitectură deosebită şi nu plătesc decât dacă sunt siguri că vor obţine randamentul scontat. Un exemplu în acest sens este o vilă de 400 de metri pătraţi pentru care cumpărătorul a plătit 500.000 de euro, în urma unor negocieri care au plecat de la un preţ de 1,5 milioane de euro. Şi reprezentanţii unuia dintre marii proprietari străini de locuinţe noi din Capitală afirmă că, până la finele acestui an, va mai cumpăra încă 300 de apartamente.

„În prezent, suntem proprietarii a 222 de apartamente pe care le închiriem cu preţuri lunare care pleacă de la 200 de euro", declara recent pentru „Adevărul" Oana Ivan, general manager al Benevo, platforma de vânzări a unui fond de investiţii canadian. Strategia lor de business pleacă de la ideea închirierii locuinţelor pe care le achiziţionează. Iar randamentele, care pornesc de la 8%, sunt considerate suficient de tentante pentru ca fondul de investiţii să aloce noi fonduri pentru piaţa românească. În plus, „pe măsură ce fondurile de investiţii instituţionale întâmpină dificultăţi în a achiziţiona active de calitate în Europa Centrală, în special în Varşovia şi în Praga, acestea încep în mod serios să ia în calcul România", susţin şi realizatorii unui studiu al companiei de consultanţă Jones Lang LaSalle.

Tranzacţii oportuniste

Mai puţin încrezători în revenirea interesului străinilor pentru activele româneşti se arată consultanţii DTZ Echinox, companie care a intermediat una dintre cele mai importante trazacţii din acest an pe segmentul rezidenţial (şapte milioane de euro pentru un imobil din zona Herăstrău). Ei arată că doar investorii deja prezenţi pe piaţa locală se interesează de locuinţele din Capitală, iar tranzacţiile sunt pur oportunistice. „În ceea ce priveşte cumpărătorii individuali, ultimii doi ani au inhibat achiziţiile cu destinaţie investiţională şi ne aşteptăm ca această situaţie să nu se schimbe pe termen scurt", ne-a declarat Cristian Ustinescu, Investments Director în cadrul DTZ Echinox.

8% este randamentul de la care o proprietate rezidenţială stârneşte interesul cumpărătorilor de peste graniţă.

Reviriment conjunctural pentru construcţii

Banii pompaţi de stat prin ministerele Transporturilor şi de cel al Dezvoltării îşi arată primele efecte pe piaţa construcţiilor. Datele statistice relevă o creştere a volumului de construcţii din luna iulie de 12,4% faţă de perioada similară din 2010. Cele mai mari avansuri, de 32,2% şi de respectiv 17%, sunt consemntate în dreptul reparaţiilor capitale şi al construcţiilor noi, potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS).

Iulie, o lună excepţională

Că iulie a fost o lună excepţională pentru constructorii locali o demonstrează şi simpla raportare la luna precedentă. Construcţiile nerezidenţiale au crescut ca volum cu o cifră impresionantă, de peste 45%, în timp ce lucrările din domeniul rezidenţial s-au intensificat cu aproximativ 28%. Pe ansablu însă, în primele şapte luni ale lui 2011, doar constructorii care au prins lucrări în domeniul „reparaţiilor capitale" se pot lăuda cu o performanţă cu aproape 9% mai bună decât cea din 2010. La polul opus, volumul lucrărilor de construcţii noi s-a diminuat cu circa 5%.