Instituţiile de credit sunt scumpe, birocratice şi puţin comunicative
0Această percepţie a publicului este determinată de restricţiile impuse de BNR privind rezervele minime obligatorii la constituirea depozitelor băncilor şi de necesitatea susţinerii
Această percepţie a publicului este determinată de restricţiile impuse de BNR privind rezervele minime obligatorii la constituirea depozitelor băncilor şi de necesitatea susţinerii obiectivelor de dezvoltare
Bancherii români recunosc că instituţiile pe care le conduc sunt văzute de public ca fiind scumpe, birocratice şi mai puţin comunicative. Ei susţin însă că situaţia se va remedia în timp, odată cu dispariţia unor condiţii obiective de pe piaţă.
Preşedinţii instituţiilor de credit declară că produsele şi serviciile sunt mai scumpe ca acelea oferite de băncile străine din cauza restricţiilor impuse de BNR, de necesitatea susţinerii obiectivelor de dezvoltare şi de faptul că sistemul bancar este încă subdezvoltat.
"Cred că relaţia între bănci şi public s-a îmbunătăţit substanţial în ultimii ani, dar asta nu înseamnă că percepţia populaţiei s-a îmbunătăţit în aceeaşi măsură. Cred că băncile par prea scumpe şi prea birocratice, dar acestea trebuie să acorde împrumuturi în condiţii prudente, să se protejeze şi pe ele, şi pe clienţi", declară Mihai Bogza, preşedintele Bancpost.
Concurenţa, motorul schimbării în bine
Acesta indică şi condiţiile de piaţă, care obligă instituţiile de credit să fie scumpe - precum rezervele minime obligatorii impuse de Banca Naţională, investiţiile în dezvoltare şi chiar capitalizarea redusă. "Dacă RMO ar fi zero, dobânzile la depozite ar creşte cu două procente, iar cele la credite ar scădea cu acelaşi nivel", spune oficialul Bancpost. La rândul său, Dan Pascariu, preşedintele HVB Ţiriac, admite că există imaginea amintită a băncilor în rândul publicului. <> , spune oficialul HVB Ţiriac. El cataloghează drept un mit faptul că băncile autohtone sunt mai scumpe sau mai birocratice decât cele europene. << Şi în alte state europene clienţii se plâng de birocraţie şi comisioane mari: astfel, se consideră că băncile italiene sunt cele mai scumpe, iar cele din Anglia au comisioanele la carduri cele mai mari. Nu există o lume perfectă şi noi ştim asta>> , mai informează Dan Pascariu. În aceste condiţii, concurenţa va fi cea care va duce la remedierea situaţiei. <> , spune Pascariu. La rândul său, Jean Baptise Hueber, director de marketing şi strategie de la BRD-BSG, spune că se constată pe piaţă practicarea, de către bănci, a unor tarife puţin transparente, capitol la care a exemplificat ofertele cu dobânzi mici la credite, dar cu comisioane de administrare sau de aranjament ridicate. Remediul ar fi, în acest sens, aplicarea reglementărilor europene în ceea ce priveşte comunicarea dobânzii anuale efective (DAE).
Care sunt punctele slabe ale comunicării
Cei nemulţumiţi de volumul şi calitatea informaţiilor primite de la bănci pot spera că situaţia se va remedia. În timp şi în funcţie de anumite criterii. <> , este de părere oficialul BRD. Dan Pascariu spune că este normal să fie un anumit tip de consiliere pentru clienţii de masă, pentru care nu este productiv să aloci resurse financiare şi umane importante, <<şi alta este când este vorba despre private banking>> . Astfel că veştile bune la acest capitol vin pentru cei cu veniturile cele mai ridicate, pentru care băncile dezvoltă o <> . Pe de altă parte, oficialul Bancpost spune că există două motive pentru care clienţii consideră că nu sunt bine informaţi de către bănci: lipsa lor de educaţie financiară sau slaba pregătire practică a funcţionarilor de dincolo de ghişee.